opțiuni
  • info

17 definiții pentru bronza

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BRONZA, bronzez, vb. I. 1. Tranz. A acoperi un obiect cu un strat de bronz sau de vopsea de bronz. 2. Tranz. și refl. A face să devină sau a deveni arămiu, negru la piele, datorită soarelui; a (se) înnegri, a (se) pârli. – Din fr. bronzer.

BRONZA, bronzez, vb. I. 1. Tranz. A acoperi un obiect cu un strat de bronz sau de vopsea de bronz. 2. Tranz. și refl. A face să devină sau a deveni arămiu, negru la piele, datorită soarelui; a (se) înnegri, a (se) pârli. – Din fr. bronzer.

bronza vt [At: DA / Pzi: ~ zez / E: bronz + -a] 1 A acoperi cu o pojghiță de bronz sau de ceva care imită bronzul. 2 A da unui obiect culoarea bronzului. 3 (D. piele) A căpăta culoarea bronzului în urma expunerii la soare.

bronza vb. I. 1 tr. (compl. indică obiecte metalice, lemn etc.) A acoperi cu un strat subțire (de vopsea) de bronz pentru a proteja contra coroziunii sau pentru a da un aspect plăcut, un reflex metalic etc. 2 tr., refl. A deveni sau a face să devină arămiu; a (se) înnegri în urma expunerii la soare sau la vînt. ◊ Ext. (despre oameni). Un tînăr care se bronzează la soare. • prez.ind. -ez. /<fr. bronzer.

*BRONZA (-zez) vb. tr. A da unui obiect culoarea bronzului [fr.].

BRONZA, bronzez, vb. I. Tranz. 1. A acoperi un obiect cu un strat de bronz sau de vopsea de bronz. 2. (Despre soare, vînt; cu privire la piele, p. ext. la persoane) A înnegri, a pîrli, a arde (făcînd să capete o culoare arămie, ca a bronzului oxidat). L-a bronzat soarele și vîntul. ▭ În mijlocul unei vii frumoase, un om puternic și sănătos, ars de soare și bronzat de toate vînturile. ANGHEL, PR. 56.

BRONZA, bronzez, vb. I. Tranz. 1. A acoperi cu un strat de bronz sau de vopsea de bronz. 2. (Despre soare, vînt) A pîrli, a înnegri, a arde pielea corpului omenesc. ◊ Refl. S-a bronzat la plajă. – Fr. bronzer.

BRONZA vb. I. 1. tr. A acoperi cu un strat de bronz sau de vopsea de bronz (un obiect etc.) 2. tr., refl. A (se) pîrli, a (se) înnegri, a (se) colora (la piele) ca bronzul. [Cf. fr. bronzer, it. bronzare].

BRONZA vb. I. tr. 1. a acoperi cu un strat de (vopsea de) bronz. 2. a da pieilor tăbăcite un reflex metalic (cu coloranți bazici). II. tr., refl. (despre oameni) a (se) pârli, a (se) înnegri (de soare, de vânt etc.). (< fr. bronzer)

A BRONZA ~ez tranz. 1) (obiecte sau piese de metal) A acoperi cu un strat subțire de bronz; a spoi cu bronz. 2) A face să se bronzeze; a pârli; a înnegri. /<fr. bronzer

A SE BRONZA mă ~ez intranz. A se înnegri la soare; a se pârli. /<fr. bronzer

bronzà v. a da coloarea bronzului.

*bronzéz v. tr. (fr. bronzer). Acoper cu o culoare ca de bronz oxidat. Fig. Pîrlesc: soarele bronzează fața.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

bronza (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. bronzez, 3 bronzează; conj. prez. 1 sg. să bronzez, 3 să bronzeze

bronza (a ~) vb., ind. prez. 3 bronzează

bronza vb., ind. prez. 1 sg. bronzez, 3 sg. și pl. bronzează

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

BRONZA vb. a (se) arde, a (se) înnegri, a (se) pârli, a (se) prăji, (înv. și reg.) a (se) păli. (Se ~ la soare, la mare.)

BRONZA vb. a (se) arde, a (se) înnegri, a (se) pîrli, a (se) prăji, (înv. și reg.) a (se) păli. (Se ~ la soare, la mare.)

Intrare: bronza
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • bronza
  • bronzare
  • bronzat
  • bronzatu‑
  • bronzând
  • bronzându‑
 singular plural
  • bronzează
  • bronzați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • bronzez
 (să)
  • bronzez
  • bronzam
  • bronzai
  • bronzasem
a II-a (tu)
  • bronzezi
 (să)
  • bronzezi
  • bronzai
  • bronzași
  • bronzaseși
a III-a (el, ea)
  • bronzează
 (să)
  • bronzeze
  • bronza
  • bronză
  • bronzase
plural I (noi)
  • bronzăm
 (să)
  • bronzăm
  • bronzam
  • bronzarăm
  • bronzaserăm
  • bronzasem
a II-a (voi)
  • bronzați
 (să)
  • bronzați
  • bronzați
  • bronzarăți
  • bronzaserăți
  • bronzaseți
a III-a (ei, ele)
  • bronzează
 (să)
  • bronzeze
  • bronzau
  • bronzară
  • bronzaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

bronza, bronzezverb

  • 1. tranzitiv A acoperi un obiect cu un strat de bronz sau de vopsea de bronz. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
  • 2. tranzitiv A da pieilor tăbăcite un reflex metalic (cu coloranți bazici). MDN '00
  • 3. tranzitiv reflexiv A face să devină sau a deveni arămiu, negru la piele, datorită soarelui; a (se) înnegri, a (se) pârli. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: arde colora pârli înnegri
    • format_quote L-a bronzat soarele și vântul. DLRLC
    • format_quote În mijlocul unei vii frumoase, un om puternic și sănătos, ars de soare și bronzat de toate vînturile. ANGHEL, PR. 56. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.