opțiuni
  • info

9 definiții pentru buniță

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BUNIȚĂ, bunițe, s. f. (Pop.) Bunică. – Bună + suf. -iță.

buniță sf [At: VLAHUȚĂ, ap. TDRG / Pl: ~țe / E: bun + -iță] 1-4 (Fam; șhp) Bunicuță (1-4).

buniță s.f. (fam.) Bunică. • pl. -e. /bună + -iță.

BUNIȚĂ, bunițe, s. f. Bunică. – Bună + suf. -iță.

BUNIȚĂ, bunițe, s. f. Bunică.

BUNIȚĂ, bunițe, s. f. Bunică. – Din bună + suf. -iță.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

buniță (pop.) s. f., g.-d. art. buniței; pl. bunițe

buniță (pop.) s. f., g.-d. art. buniței; pl. bunițe

buniță s. f., g.-d. art. buniței; pl. bunițe

Intrare: buniță
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • buniță
  • bunița
plural
  • bunițe
  • bunițele
genitiv-dativ singular
  • bunițe
  • buniței
plural
  • bunițe
  • bunițelor
vocativ singular
  • buniță
  • bunițo
plural
  • bunițelor
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

buniță, bunițesubstantiv feminin

etimologie:
  • Bună + sufix -iță. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.