BURSĂ², burse, s. f. Piață publică organizată și specializată unde se tranzacționează valori mobiliare, anumite mărfuri și valute. ◊ Bursă de valori = piață specializată în operații de vânzare-cumpărare a valorilor mobiliare. ◊ Expr. A juca la bursă = a cumpăra și a revinde efecte de bursă², cu scopul de a realiza un venit de pe urma urcării sau scăderii prețului lor. ♦ Bursă neagră = comerț clandestin. Bursa muncii = instituție care înregistrează cererile de lucru și mijlocește angajările. – Din fr. bourse.

bursă² sf [At: IORGA, C. I. I, 33 / Pl: ~se / E: fr bourse] 1 (Ecn) Instituție în care se negociază hârtii de valoare și valută și unde se desfășoară tranzacții de mărfuri. 2 (Îe) A juca la ~ă A cumpăra și a revinde efecte de bursă² (1) pentru a realiza un venit în urma urcării sau scăderii lor. 3 (Îs) ~sa neagră Comerț clandestin. 4 (Îs) ~sa muncii Instituție care înregistrează cererile de lucru și oferă locuri de muncă.

bursă² s.f. (fin.) 1 Instituție specifică economiei de piață, unde se negociază în mod public, pe baza cererii și ofertei, acțiuni, hîrtii de valoare, valută (bursă de valori), unde se desfășoară tranzacții de mărfuri, valori mobiliare (bursă de mărfuri), unde se efectuează operațiuni legate de comerțul internațional etc. ◊ Expr. A juca la bursă = a cumpăra și a vinde efecte de bursă, cu scopul de a realiza un venit ca urmare a urcării sau scăderii prețului lor; a specula valori cotate la bursă. ♦ Sediul acestei instituții; locul în care au loc tranzacțiile bursiere. 2 Bursa muncii = instituție care înregistrează cererile de lucru și mijlocește angajările. Bursa neagră = comerț clandestin. • pl. -e. /<fr. bourse, germ. Börse; cf. nm. pr. Van der Burse, familie în a cărei casă se adunau negustorii venețieni la Bruges, în sec. 16.

bursă¹ s.f. 1 (și bursă de studii) Alocație bănească (lunară) sau întreținere gratuită acordată de stat, de o instituție etc. elevilor, studenților pentru a-și acoperi cheltuielile de întreținere în timpul studiilor sau unor cercetători, specialiști, cadre didactice, pentru specializare, perfecționare etc.; stipendiu. ◊ Bursă de merit v. merit. 2 (anat.) Formație anatomică în formă de sac, plină cu un lichid vîscos, care învelește testiculele. ◊ Bursă seroasă = membrană din țesut conjunctiv care delimitează o cavitate închisă și al cărei rol este facilitarea mișcărilor organelor la care este anexată. • pl. -e. /<fr. bourse; cf. lat. bursa, -ae, gr. βύρσα „burduf”.

BURSĂ², burse, s. f. Instituție unde se negociază hârtii de valoare și valute străine sau unde se desfășoară tranzacții de mărfuri. ◊ Expr. A juca la bursă = a cumpăra și a revinde efecte de bursă², cu scopul de a realiza un venit de pe urma urcării sau scăderii prețului lor. ♦ Bursă neagră = comerț clandestin. Bursa muncii = instituție care înregistrează cererile de lucru și mijlocește angajările. – Din fr. bourse.

BURSĂ², burse, s. f. 1. (În țările capitaliste) Instituție unde se negociază rente de stat, acțiuni, valute străine, efecte comerciale sau mărfuri foarte căutate. Bursă de comerț. Bursă de mărfuri. Bursă de valori. ◊ A juca la bursă = a cumpăra și a vinde efecte cotate la bursă cu scopul de a realiza un venit de pe urma urcării sau scăderii prețului acelor efecte. Joc de bursă = negoț cu efecte de bursă. ◊ Expr. Bursă neagră = comerț clandestin. 2. (În unele țări capitaliste; numai în expr.) Bursa muncii = instituție, birou care înregistrează ofertele de muncă ale șomerilor și mijlocește angajarea lor. E acolo un fel de bursă a muncii. PAS, Z. I 136.

BURSĂ², burse, s. f. (În țările capitaliste) Instituție unde se negociază rente de stat, acțiuni, valute străine, efecte comerciale sau mărfuri foarte căutate. ◊ Expr. A juca la bursă = a cumpăra și a vinde efecte de bursă, cu scopul de a realiza un venit de pe urma urcării sau scăderii prețului lor. Bursă neagră = comerț clandestin. – Fr. bourse.

BURSĂ² s.f. Instituție unde se negociază rente de stat, acțiuni, mărfuri căutate foarte mult etc. ◊ Bursă neagră = comerț clandestin; bursa muncii = instituție unde se înregistrează cererile de lucru ale șomerilor pentru a mijloci angajarea. [< fr. bourse, cf. Van der Burse – proprietarul casei în care se adunau negustorii venețieni la Bruges în sec. XVI].

BURSĂ² s. f. 1. piață capitalistă care funcționează permanent. 2. unitate specifică economiei de piață, unde se negociază și se încheie tranzacții privind mărfuri, valori mobiliare, valute și devize, asigurări etc. ♦ ~ neagră = comerț clandestin, piață ilicită; ă muncii = instituție unde se înregistrează cererile de lucru ale șomerilor; ~ de valori = bursă unde se negociază titluri de valori. (< fr. bourse)

BURSĂ² ~e f. 1) Reuniune periodică a unor persoane pentru a negocia hârtii de valoare și valute străine sau pentru a încheia tranzacții de mărfuri. 2) Instituție unde au loc asemenea reuniuni. * ~ neagră comerț clandestin. ~a muncii instituție care înregistrează șomerii și mijlocește angajarea lor la lucru. [G.-D. bursei] /<fr. bourse

bursă f. 1. pensiune plătită de Stat pentru întreținerea unui elev într’un așezământ de instrucțiune; 2. locul unde se adună bancherii, agenții de schimb, etc. spre a vorbi de afaceri financiare: palatul Bursei.

*búrsă f., pl. e (fr. bourse, it. borsa, d. lat. byrsa, pop. bursa, d. vgr. býrsa, pele, pungă de pele. V. Birjă). Stipendiŭ, pensiune plătită de stat orĭ de un particular p. întreținerea unuĭ elev orĭ unuĭ student. Sumă de 500 leĭ vechĭ în Turcia (V. pungă). Loc unde se fac operațiunĭ financiare asupra valorilor publice, obligațiunilor, acțiunilor ș.a. (numit pop. pin porturĭ și borsă, după it. borsa, și turc. borsa, ca și somă îld. sumă). – În vechime zarafiĭ își așezaŭ mesele pe pĭețele publice ale marilor orașe. La Ierusalim, Hristos, văzându-ĭ făcînd schimb chear în tinda biseriĭ, ĭ-a alungat bătîndu-ĭ cu funia udă. Burse cu înțelesu de astăzĭ nu există de cît din seculu 16. Primu oraș care a avut bursă a fost Bruges (Belgia), unde un negustor invita la casa luĭ ca să încheĭe afacerĭ. Ca semn de recunoaștere a caseĭ, pusese la intrare o pungă (lat. bursa) sculptată pe o peatră. Apoĭ s’aŭ înființat burse la Anvers, Lyon, Tuluza, Roma ș.a. Cea dintîĭ clădire de bursă publică a fost inaugurată de regina Elisabeta la Londra în 1571.

bursă s. f., g.-d. art. bursei; pl. burse

bursă s. f., g.-d. art. bursei; pl. burse

bursă (alocație bănească, instituție) s. f., g.-d. art. bursei; pl. burse

bursă (burse), s. f. – 1. Instituție unde se negociază hîrtii de valoare, tranzacții de mărfuri. – 2. Alocație bănească lunară. Fr. bourse. – Der. bursier, s. m.; debursa, vb., din fr. débourser; ramburs, s. n., din vb. următor; rambursa, vb., din fr. rambourser.

BÚRSĂ² (< fr.) s. f. Piață și instituție unde se negociază hîrtii de valoare. ♦ B. comercială = locul unde se cotează în mod oficial piața bunurilor și serviciilor: mărfuri, asigurări, frahte (navluri) etc. ♦ B. de valori = piață specializată în operațiuni de vînzare-cumpărare a valorilor mobiliare. Acest fel de piață permite statului, colectivităților, întreprinderilor publice sau private să obțină profituri necesare unor noi investiții. ♦ Expr. a juca la b. = a cumpăra și a revinde la bursă cu scopul speculativ de a obține cîștiguri din diferența de preț ce s-ar ivi prin schimbarea favorabilă a cursului. ♦ B. neagră = comerț clandestin. ♦ Bursa muncii = (în unele țări) instituție care înregistrează cererile de lucru și mijlocește angajările.