8 definiții pentru butucel
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
BUTUCEL, butucei, s. m. Diminutiv al lui butuc; butucaș. – Butuc + suf. -el.
BUTUCEL, butucei, s. m. Diminutiv al lui butuc; butucaș. – Butuc + suf. -el.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
butucel sm [At: H II, 254 / Pl: ~cei / E: butuc + -el] 1 Butuc mic. 2 Alesătură. 3 (Lpl) Partea de la mijloc a căiților, care rămâne în piepteni.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
butucel s.m. Dim. al lui butuc; butucaș. • pl. -ei. /butuc + -el.
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
BUTUCEL sm. dim. BUTUC: Am un ~ rotund Care vîră peri afund GOR. (ghicitoare despre „căciulă”).
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
BUTUCEL, butucei, s. m. Diminutiv al lui butuc.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
butucel s. m., pl. butucei, art. butuceii
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
butucel s. m., pl. butucei, art. butuceii
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
butucel s. m., pl. butucei, art. butuceii
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
substantiv masculin (M12) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
butucel, butuceisubstantiv masculin
- 1. Diminutiv al lui butuc. DEX '09 DEX '98sinonime: butucaș
etimologie:
- Butuc + -el. DEX '98 DEX '09