8 definiții pentru bâlbâire

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BÂLBÂIRE, bălbâiri, s. f. Faptul de a (se) bâlbâi; bâlbâială. – V. bâlbâi.

bâlbâire sf [At: COSTINESCU / V: ~băi~, bălbăi~ / Pl: ~ri / E: bălbăi] 1 Pronunțare neclară, împiedicată și repetată în rostirea unui cuvânt Si: bâlbâială, bâlbâit1, bâlbâitură, gângăveală, gângăvire. 2 Pierdere a șirului vorbelor, spunând cuvinte și fraze fără sens Si: bolboroseală, bâlbâit1. corectat(ă)

bîlbîire s.f. 1 Pronunțare cu ezitări sau nedeslușită a unor sunete ori cuvinte, repetînd unele silabe și împiedicîndu-se în rostirea lor, din cauza unui defect natural, a emoției sau a enervării; bîlbîială, bîlbîit, gîngăvire. 2 Pierdere a șirului vorbelor, bolborosire a unor cuvinte și fraze fară sens. • pl. -i. /v. bîlbîi.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

BÎLBÎIRE s. bîlbîială, bîlbîit, gîngăveală, gîngăvire, gîngăvit. (Ce e ~ asta?)

Intrare: bâlbâire
bâlbâire substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bâlbâire
  • bâlbâirea
plural
  • bâlbâiri
  • bâlbâirile
genitiv-dativ singular
  • bâlbâiri
  • bâlbâirii
plural
  • bâlbâiri
  • bâlbâirilor
vocativ singular
plural
bălbăire
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
bâlbăire
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
bălhuire
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

bâlbâire, bâlbâirisubstantiv feminin

etimologie:
  • vezi bâlbâi DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.