opțiuni
  • info

18 definiții pentru bănișor (monedă)

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BĂNIȘOR1, bănișori, s. m. Diminutiv al lui ban1. – Ban1 + suf. -ișor.

bănișor2 sm [At: (sec XVII) ap. HEM 3201 / Pl: ~i / E: ban2 + -ișor] 1-6 (Șhp) Bănuț (1-6). 7 (Bot; reg) Cărbuni (.Phyteuma spicatum). 8 (Bot; reg) Clopoței (Campanula rapunculus).

bănișór2 s.n. Dim. al lui ban1. • pl. -i. /ban1 + -ișor.

BĂNIȘOR1 sm. 1 dim. BAN1: mai bine ia-ți ~ii și caută-ți de nevoi (CRG.) 2 pl. 🌿 – CLOPOȚEI.

BĂNIȘOR1, bănișori, s. m. diminutiv al lui ban1. – Ban1 + suf. -ișor.

BĂNIȘOR, bănișori, s. m. (Mai ales la pl.) Diminutiv al lui ban1. Bănișorii lui sînt toți la el, pe pulpa piciorului. GALACTION, O. I 283. Pînă una-alta, a cheltuit peste o treime din puținii bănișori cu care a sosit. REBREANU, R. I 21. Nu te pune în poară, măi omule, cu împăratul iadului, ci mai bine ia-ți bănișorii și caută-ți de nevoi! CREANGĂ, P. 49.

BĂNIȘOR1, bănișori, s. m. diminutiv al lui ban1.

bănișor m. ban mărunt; 2. fam. bani: are bănișori.

2) bănișor m. (d. ban 2). Fam. Ban, para: are bănișorĭ la pungă!

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

bănișor s. m., pl. bănișori

bănișor s. m., pl. bănișori

bănișor (bănuț, boier) s. m., pl. bănișori

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

BĂNIȘOR s. v. cărbune.

BĂNIȘOR s. bănuț.

BĂNIȘOR s. bănuț.

bănișor s. v. CĂRBUNE.

BĂNIȘORI s. pl. v. clopoței.

bănișori s. pl. v. CLOPOȚEI.

Intrare: bănișor (monedă)
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bănișor
  • bănișorul
  • bănișoru‑
plural
  • bănișori
  • bănișorii
genitiv-dativ singular
  • bănișor
  • bănișorului
plural
  • bănișori
  • bănișorilor
vocativ singular
  • bănișorule
plural
  • bănișorilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

bănișor, bănișorisubstantiv masculin

  • 1. Diminutiv al lui ban. DEX '09 DLRLC
    sinonime: bănuț
    • format_quote Bănișorii lui sînt toți la el, pe pulpa piciorului. GALACTION, O. I 283. DLRLC
    • format_quote Pînă una-alta, a cheltuit peste o treime din puținii bănișori cu care a sosit. REBREANU, R. I 21. DLRLC
    • format_quote Nu te pune în poară, măi omule, cu împăratul iadului, ci mai bine ia-ți bănișorii și caută-ți de nevoi! CREANGĂ, P. 49. DLRLC
etimologie:
  • Ban + sufix -ișor. DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.