opțiuni
  • info

13 definiții pentru calvin (adj.)

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CALVIN, -Ă, calvini, -e, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care aparține calvinismului, privitor la calvinism; calvinesc, calvinist. 2. S. m. și f. Adept al calvinismului; calvinist. – Din n. pr. Calvin.

CALVIN, -Ă, calvini, -e, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care aparține calvinismului, privitor la calvinism; calvinesc, calvinist. 2. S. m. și f. Adept al calvinismului; calvinist. – Din n. pr. Calvin.

calvin, ~ă [At: IORGA, L. I, 414 / Pl: ~i, ~e / E: Calvin] 1 a Care aparține calvinismului (1) Si: calvinesc (1), calvinist (1). 2 a Referitor la calvinism (1) Si: calvinesc (2), calvinist (2). 3 a Care provine de la calvinism (1) Si: calvinesc (3), calvinist (3). 4 a Specific calvinismului (1) Si: calvinesc (4), calvinist (4). 5 smf Adept al calvinismului (1) Si: calvinist (5).

CALVIN, -Ă, calvini, -e, adj. 1. Care ține de calvinism. Influența propagandei calvine. ◊ (Substantivat) Adept al calvinismului. 2. Fig. (Popular) Tiran, rău, hain. Ian, mai bine, dă-mi un fum de țigară... – Ți-aș da, că nu-s calvin la inimă. CAMILAR, N. I 363.

CALVIN, -Ă, calvini, -e, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care aparține calvinismului, privitor la calvinism. 2. S. m. și f. Adept al calvinismului. – Din Calvin (nume propriu).

CALVIN, -Ă adj. Care aparține calvinismului; privitor la calvinism. // s.m. și f. Adept al calvinismului. [< Jean Calvin – propagator al Reformei în Franța și Elveția].

CALVIN, -Ă adj., s. m. f. (adept) al calvinismului; calvinist. (< /Jean/Calvin)

CALVIN1 ~ă (~i, ~e) Care ține de calvinism; propriu calvinismului. /Din Calvin n. pr.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

calvin adj. m., s. m., pl. calvini; adj. f., s. f. calvină, pl. calvine

calvin adj. m., s. m., pl. calvini; adj. f., s. f. calvină, pl. calvine

calvin adj. m., s. m., pl. calvini; f. sg. calvină, pl. calvine

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

CALVIN adj., s. (BIS.) 1. adj. calvinesc, calvinist, reformat. (Biserica ~; cultul ~.) 2. s. calvinist, reformat. (~ii s-au desprins din catolicism.)

CALVIN adj., s. (BIS.) 1. adj. calvinesc, calvinist, reformat. (Biserica ~; cultul ~.) 2. s. calvinist, reformat. (~ii s-au desprins din catolicism.)

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

calvin (calvină), adj. – Calvinist. De la Calvin. Atestări din sec. XVII, dar probabil aparține sec. anterior. – Der. calvinesc, adj. (calvinist); calvini, vb. (a converti la calvinism); calvinism, s. n.; calvinist, s. m.

Intrare: calvin (adj.)
calvin1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • calvin
  • calvinul
  • calvinu‑
  • calvină
  • calvina
plural
  • calvini
  • calvinii
  • calvine
  • calvinele
genitiv-dativ singular
  • calvin
  • calvinului
  • calvine
  • calvinei
plural
  • calvini
  • calvinilor
  • calvine
  • calvinelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

calvin, calvinăadjectiv

  • 1. Care aparține calvinismului, privitor la calvinism. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: calvinesc calvinist reformat
    • format_quote Influența propagandei calvine. DLRLC
  • 2. figurat popular Hain, rău, tiran. DLRLC
    sinonime: hain rău tiran
    • format_quote Ian, mai bine, dă-mi un fum de țigară... – Ți-aș da, că nu-s calvin la inimă. CAMILAR, N. I 363. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.