18 definiții pentru candid
din care- explicative (10)
- morfologice (5)
- relaționale (3)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
CANDID, -Ă, candizi, -de, adj. Plin de candoare; curat, nevinovat, pur, neprihănit. [Acc. și: candid] – Din fr. candide, lat. candidus.
candid, ~ă a [At: MACEDONSKI, O. I, 163. / Pl: ~izi, ~e / E: fr candide, lat candidus] Plin de candoare Si: curat, neprihănit, nevinovat, pur.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CANDID, -Ă, candizi, -de, adj. Plin de candoare; curat, nevinovat, pur, neprihănit. – Din fr. candide, lat. candidus.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
CANDID, -Ă, candizi, -de, adj. (Despre oameni și despre înfățișarea și manifestările lor) Plin de candoare, fără cusur (din punct de vedere moral), curat (la suflet), nevinovat. Figura lui încă adolescentă, cu ochii albaștri, candizi, era concentrată. CONTEMPORANUL, S. II, 1949, nr. 165, 10/1. ◊ Fig. Luna... apăru candidă... între două stînci. IBRĂILEANU, A. 11.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CANDID, -Ă, candizi, -de, adj. Plin de candoare; curat, nevinovat. – Fr. candide (lat. lit. candidus).
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
CANDID, -Ă adj. Plin de candoare, pur, nevinovat. [< fr. candide, cf. lat. candidus – alb].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CANDID, -Ă adj. plin de candoare, pur, nevinovat, inocent. (< fr. candide, lat. candidus)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
CANDID ~dă (~zi, ~de) 1) Care este plin de candoare; nevinovat; neprihănit; inocent. 2) (despre manifestări ale oamenilor) Care exprimă candoare; caracterizat prin candoare. Privire ~dă. /<fr. candide, lat. candidus
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
candid a. curat la suflet.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
*cándid, -ă adj. (lat. cándidus, alb, strălucitor, d. candére, a străluci, a fi aprins. V. candelă, in-candescent, incendiŭ, încing 2). Plin de candoare. Adv. Cu candoare. – Fals candíd (după fr.).
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
!candid adj. m., pl. candizi; f. candidă, pl. candide
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
candid/candid adj. m., pl. candizi/candizi; f. candidă/candidă, pl. candide/candide
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de nsho_ci
- acțiuni
candid adj. m., pl. candizi; f. sg. candidă, pl. candide
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
candid
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
candid.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
CANDID adj. 1. v. inocent. 2. v. ingenuu.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
CANDID adj. 1. cast, feciorelnic, fecioresc, inocent, neprihănit, nevinovat, pudic, virgin, virginal, (înv.) nestricat, prost, vergur, (fig.) curat, imaculat, neîntinat, nepătat, pur, serafic, (înv. fig.) neatins, preacurat. (Un surîs ~.) 2. credul, ingenuu, inocent, naiv, neștiutor. (O ființă ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Candid ≠ vinovat, ipocrit
- sursa: Antonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
- pronunție: candid, candid
adjectiv (A3) Surse flexiune: DOOM 3, DOOM 2 | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
candid, candidăadjectiv
- 1. Plin de candoare. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
- Figura lui încă adolescentă, cu ochii albaștri, candizi, era concentrată. CONTEMPORANUL, S. II, 1949, nr. 165, 10/1. DLRLC
- Luna... apăru candidă... între două stînci. IBRĂILEANU, A. 11. DLRLC
-
etimologie:
- candide DEX '09 DEX '98 DN
- candidus DEX '09 DEX '98 DN