CAPITULA, capitulez, vb. I. Intranz. (Despre o armată, p. ext. despre un stat) A înceta ostilitățile și a depune armele. ♦ Fig. (Despre oameni) A da înapoi în fața piedicilor sau a greutăților; a nu mai continua o acțiune, o discuție; a ceda. – Din fr. capituler, lat. capitulare.

capitula vi [At: MAIORESCU, D. I, 31 / Pzi: ~lez / E: fr capituler] 1-2 (D. o armată; pex; d. un stat) A înceta ostilitățile și a se preda învingătorului, în condițiile dictate de acesta. 3 (Fig; d. oameni) A da înapoi în fața piedicilor și a greutăților Si: a renunța. 4 (Fig; d. oameni) A nu mai continua o acțiune, o discuție etc. Si: a ceda.

CAPITULA, capitulez, vb. I. Intranz. (Despre o armată, p. ext. despre un stat) A înceta ostilitățile și a se preda învingătorului, în condițiile dictate de acesta. ♦ Fig. (Despre oameni) A da înapoi în fața piedicilor sau a greutăților; a nu mai continua o acțiune, o discuție; a ceda. – Din fr. capituler, lat. capitulare.

CAPITULA, capitulez, vb. I. Intranz. (Despre o armată, p. ext. despre un stat) A se preda învingătorului în condițiile dictate de acesta, încetînd lupta. Armata Roșie a distrus complet armata germană și a silit-o să capituleze. ♦ Fig. A da înapoi în fața piedicilor sau a greutăților; a ceda, a se da învins (într-o discuție). Jurăm că nu vom capitula niciodată în fața unui tiran și că vom pedepsi cu moartea pe cel care va rîvni să fie rege sau dictator. CAMIL PETRESCU, T. II 512.

CAPITULA, capitulez, vb. I. Intranz. (Despre o armată, p. ext. despre un stat) A se preda învingătorului, în condițiile dictate de acesta. ♦ Fig. A da înapoi în fața piedicilor sau a greutăților; a ceda. – Fr. capituler (lat. lit. capitulare).

CAPITULA vb. I. intr. (Despre o armată, un stat etc.) A depune armele, a se preda învingătorului. ♦ (Fig.) A da înapoi, a ceda, a se da învins. [< fr. capituler].

CAPITULA vb. intr. (despre un beligerant) a înceta ostilitățile, predându-se învingătorului. ◊ (fig.; despre oameni) a ceda, a se da învins. (< fr. capituler, lat. capitulare)

A CAPITULA ~ez intranz. 1) (despre armate, țari beligerante) A se preda inamicului, acceptând condițiile acestuia. 2) fig. A ceda în fața greutăților; a renunța la părerile sale. /<lat. capitulare, fr. capituler

capitulà v. 1. a trata pentru supunerea unei cetăți; 2. fam. a cădea la învoială, a ceda o parte din drepturile sale.

*capituléz v. intr. (mlat. capitulo, -áre, d. capitulum, articul, clauză). Încetez a maĭ rezista, cedez, mă predaŭ.

capitula (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. capitulez, 3 capitulează; conj. prez. 1 sg. să capitulez, 3 să capituleze

capitula (a ~) vb., ind. prez. 3 capitulează

capitula vb., ind. prez. 1 sg. capitulez, 3 sg. și pl. capitulează

capitulez.

CAPITULA vb. v. abandona, ceda, renunța.

CAPITULA vb. (MIL.) a ceda, a se preda, (înv.) a se închina. (Cetatea a ~.)

capitula vb. v. CEDA. RENUNȚA.

CAPITULA vb. (MIL.) a se preda, (înv.) a se închina. (Cetatea a ~.)