CAPTIVA, captivez, vb. I. Tranz. 1. A atrage, a fermeca, a cuceri (pe cineva). 2. A preocupa în mod intens; a absorbi. – Din fr. captiver.

captiva vt [At: COSTINESCU / Pzi: ~vez, (înv) captiv / E: fr captiver, lat captivare] 1 (Înv) A ține captiv (2) pe cineva 2 (Fig) A atrage puternic interesul cuiva Si: a absorbi, a fascina, a fermeca, a seduce.

CAPTIVA, captivez, vb. I. Tranz. 1. A face captiv. 2. A preocupa în mod intens; a absorbi. – Din fr. captiver.

CAPTIVA, captivez, vb. I. Tranz. A produce asupra cuiva o impresie fermecătoare, a atrage, a cuceri, a subjuga. E atît de obișnuită să captiveze și să stăpînească publicul cu glasul ei frumos. CARAGIALE, O. III 8.

CAPTIVA, captivez, vb. I. Tranz. A produce asupra cuiva o impresie puternică; a cuceri, a fermeca, a subjuga. – Fr. captiver (lat. lit. captivare).

CAPTIVA vb., I. tr. A atrage, a fermeca, a cuceri (pe cineva). [< fr. captiver].

CAPTIVA vb. tr. a face captiv. ◊ a preocupa intens, a absorbi; a fermeca, a cuceri (pe cineva). (< fr. captiver, lat. captivare)

A CAPTIVA ~ez tranz. 1) A face captiv; a lua în prizonierat; a captura. 2) A preocupa în întregime; a absorbi. 3) A atrage de partea sa prin șiretlicuri; a prinde în mreji; a ademeni; a capta. /<fr. captiver, lat. captivare

captivà v. fig. a ademeni, a fermeca.

*captivéz v. tr. (lat. captívo, -áre). Fig. Seduc, atrag, încînt: a captiva atențiunea, spiritele.

captiva (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. captivez, 3 captivează; conj. prez. 1 sg. să captivez, 3 să captiveze

captiva (a ~) vb., ind. prez. 3 captivează

captiva vb., ind. prez. 1 sg. captivez, 3 sg. și pl. captivează

CAPTIVA vb. 1. (fig.) a înlănțui, a robi, a subjuga. (Iubirea l-a ~.) 2. v. încânta. 3. v. pasiona.

CAPTIVA vb. 1. (fig.) a înlănțui, a robi, a subjuga. (Iubirea l-a ~.) 2. a atrage, a cuceri, a delecta, a desfăta, a fascina, a fermeca, a încînta, a răpi, a seduce, a subjuga, a vrăji, (fig.) a hipnotiza, a magnetiza. (Spectacolul l-a ~.) 3. a pasiona. (Munca pe care o face îl ~.)

A captiva ≠ a plictisi, a dezgusta