O definiție pentru carpostegiu
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
CARPO-1 „fruct, sămînță, carpelă, ovar, fructificație”. ◊ gr. karpos „fruct” > fr. carpo-, engl. id., germ. karpo- > rom. carpo-. □ ~cefal (v. -cefal), s. n., receptacul al sporogonului, care poartă organele de reproducere; ~fag (v. -fag), adj., (despre animale) care se hrănește cu fructe; ~fite (v. -fit), s. f. pl., plante inferioare la care sporangii sunt incluși în organe speciale, numite sporocarpi; ~for (v. -for), s. m., 1. Peduncul care susține fructul. 2. Bază lărgită a gineceului. 3. Suport bifidat al mericarpului; ~gamie (v. -gamie), s. f., tip de reproducere sexuată, generînd carpofori, la rodofite; ~gen (v. -gen1), adj., care produce carpogoane, carpele sau fructe; ~geneză (v. -geneză), s. f., proces de formare a fructului; ~gon (v. -gon1), s. n., gametange feminin care conține oosfera, prezent la alge; ~lit (v. -lit1), s. n., fruct fosil prezent în straturile geologice; ~liză (v. -liză), s. f., disocierea carpelelor sudate; ~logie (v. -logie1), s. f., disciplină care se ocupă cu studiul fructelor; ~manie (v. -manie), s. f., producere teratologică de cistolite în unele fructe; ~morf (v. -morf), adj., cu aspect de fruct; ~podiu (v. -podiu), s. n., pedicelul fructului; ~ptoză (v. -ptoză), s. f., cădere permanentă a fructelor; ~sferă (v. -sferă), s. f., oosferă înainte de fecundare; ~sperm (v. -sperm), s. n., oosferă fecundată, specifică algelor; ~spor (v. -spor), s. m., spor asexuat, neflagelat și haploid al algelor roșii, format în carposporange; ~sporange (v. spor/o-, v. -ange), s. n., celule ale filamentelor carposporogene de la algele roșii, în care se diferențiază carposporii; ~sporofit (v. sporo-, v. -fit), s. n., prima generație sporofitică a algelor roșii, constituită din filamente sporogene și gonimoblaste; ~stegiu (v. -stegiu), s. n., (la labiate) bordură de peri în gîtul caliciului, întîrziind diseminarea; ~tecă (v. -tecă), s. f., teacă a sporilor; ~zom (v. -zom), s. m., corp de fructificație, specific fungilor.
substantiv neutru (N54) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
carpostegiu, carpostegiisubstantiv neutru
- 1. (La labiate) Bordură de peri în gâtul caliciului, întârziind diseminarea. DETS
etimologie:
- carpo- + -stegiu dexonline