O definiție pentru cartulariu
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
*cartulár n., pl. e, saŭ -áriŭ n. (lat. chartularium, d. chártula, dim. d. charta, cartă. V. cărturar). Culegere de acte relative la drepturile uneĭ mînăstirĭ orĭ bisericĭ catolice.
Intrare: cartulariu
cartulariu substantiv neutru
| substantiv neutru (N53) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)