15 definiții pentru celebru

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CELEBRU, -Ă, celebri, -e, adj. Renumit, vestit, ilustru. – Din fr. célebre, lat. celebris.

CELEBRU, -Ă, celebri, -e, adj. Renumit, vestit, ilustru. – Din fr. célebre, lat. celebris.

celebru, ~ră a [At: HASDEU, I. C. 6 / Pl: ~ri, ~re / E: fr célèbre] (D. persoane) Al cărui nume este pretutindeni cunoscut și lăudat Si: ilustru, faimos, preamărit, proslăvit, renumit, vestit.

CELEBRU, -Ă, celebri, -e, adj. Care, prin însușirile sale deosebite, a căpătat mare faimă și este cunoscut de toată lumea; renumit, vestit. V. ilustru. În ce privește pescuitul, tata... practicase și dumnealui, la vîrsta potrivită, această îndeletnicire, la Iazul lui Beldiman... Drumul care ducea la acea baltă celebră avea un nume simbolic: Șoseaua Trei-Calici. SADOVEANU, N. F. 51. Visam să devin o pianistă celebră... să cutreier lumea întreagă, dînd concerte. CAMIL PETRESCU, T. II 96.

CELEBRU, -Ă, celebri, -e, adj. Renumit, vestit. – Fr. célebre (lat. lit. celebris, -e).

CELEBRU, -Ă adj. Cunoscut de foarte multă lume pentru calități excepționale; renumit, vestit, ilustru. [< fr. célèbre, cf. it. celebre, lat. celeber].

CELEBRU, -Ă adj. cu faimă, renumit, vestit, reputat, ilustru. (< fr. célèbre, lat. celeber)

CELEBRU ~ă (~i, ~e) 1) Care este foarte vestit prin calitățile sale, prin realizările sale; ilustru. Cântăreț ~. [Sil. -le-bru] /<fr. célébre, lat. celebris

celebru a. faimos, renumit, vestit.

*celébru, -ă adj. (fr. célèbre, d. lat. céleber). Faĭmos, renumit, vestit.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

celebru (desp. -le-bru) adj. m., pl. celebri; f. celebră, pl. celebre

celebru (-le-bru) adj. m., art. celebrul, pl. celebri, art. celebrii; f. celebră, pl. celebre

celebru adj. m. (sil. -bru), art. celebrul, pl. celebri, art. celebrii; f. sg. celebră, g.-d. art. celebrei, pl. celebre

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

CELEBRU adj. faimos, ilustru, mare, renumit, reputat, vestit, (înv. și pop.) mărit, numit, (reg.) revestit, (Transilv.) hireș, (înv.) norocit, (grecism înv.) perifan, (fam.) arhicunoscut, (fig.) strălucit, (rar fig.) strălucitor. (Un ~ savant.)

CELEBRU adj. faimos, ilustru, mare, renumit, reputat, vestit, (înv. și pop.) mărit, numit, (reg.) revestit, (Transilv.) hireș, (înv.) norocit, (grecism înv.) perifan, (fam.) arhicunoscut, (fig.) strălucit, (rar fig.) strălucitor. (Un ~ savant.)

Celebru ≠ necunoscut

Intrare: celebru
celebru adjectiv
  • silabație: ce-le-bru info
adjectiv (A96)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • celebru
  • celebrul
  • celebru‑
  • celebră
  • celebra
plural
  • celebri
  • celebrii
  • celebre
  • celebrele
genitiv-dativ singular
  • celebru
  • celebrului
  • celebre
  • celebrei
plural
  • celebri
  • celebrilor
  • celebre
  • celebrelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

celebru, celebrăadjectiv

  • 1. Ilustru, renumit, reputat, vestit. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote În ce privește pescuitul, tata... practicase și dumnealui, la vîrsta potrivită, această îndeletnicire, la Iazul lui Beldiman... Drumul care ducea la acea baltă celebră avea un nume simbolic: Șoseaua Trei-Calici. SADOVEANU, N. F. 51. DLRLC
    • format_quote Visam să devin o pianistă celebră... să cutreier lumea întreagă, dînd concerte. CAMIL PETRESCU, T. II 96. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.