9 definiții pentru cerdăcuț
Explicative DEX
CERDĂCUȚ, cerdăcuțe, s. n. (Rar) Diminutiv al lui cerdac; cerdăcel. – Cerdac + suf. -uț.
cerdăcuț sn [At: IORGA, N. R. A. I, 251 / Pl: ~e și ~uri / E: cerdac + -uț] 1-14 Cerdăcel (1-14).
- sursa: MDA2 (2010)
 - adăugată de blaurb.
 - acțiuni
 
CERDĂCUȚ, cerdăcuțe, s. n. Diminutiv al lui cerdac; cerdăcel. – Cerdac + suf. -uț.
- sursa: DEX '98 (1998)
 - adăugată de valeriu
 - acțiuni
 
CERDĂCUȚ, cerdăcuțe, s. n. Diminutiv al lui cerdac.
- sursa: DLRM (1958)
 - adăugată de lgall
 - acțiuni
 
CERDĂCEL (pl. -cele), CERDĂCUȚ, (pl. -uțe) sn. dim. CEARDAC: la toată casa în cetate cîte un cerdăcuț de acea materie de marmure se află (CANT.).
- sursa: CADE (1926-1931)
 - adăugată de Onukka
 - acțiuni
 
Ortografice DOOM
cerdăcuț (rar) s. n., pl. cerdăcuțe
- sursa: DOOM 3 (2021)
 - adăugată de gall
 - acțiuni
 
cerdăcuț (rar) s. n., pl. cerdăcuțe
- sursa: DOOM 2 (2005)
 - adăugată de raduborza
 - acțiuni
 
cerdăcuț s. n., pl. cerdăcuțe
- sursa: Ortografic (2002)
 - adăugată de siveco
 - acțiuni
 
Regionalisme / arhaisme
CERDĂCUȚ s.n. (Mold.) Diminutiv al lui cerdac (1). La toată casa în cetate cîte un cerdăcuț de acea materie de marmure se afla. CANTEMIR, IST. Etimologie: cerdac + suf. -uț. Vezi și cerdac, cerdăcel. Cf. cerdăcel (1).
- sursa: DLRLV (1987)
 - adăugată de blaurb.
 - acțiuni
 
|    substantiv neutru (N1)    Surse flexiune: DOR    |  nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |  
  |   
  |  
| plural |  
  |   
  |  |
| genitiv-dativ | singular |  
  |   
  |  
| plural |  
  |   
  |  |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
  cerdăcuț, cerdăcuțesubstantiv neutru  
 -  1. Diminutiv al lui cerdac. DEX '09 DEX '98sinonime: cerdăcel
 
etimologie:
-  Cerdac + -uț. DEX '98 DEX '09
 
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.