CEREMONIAL, ceremoniale, s. n. Totalitatea regulilor sau a formulelor de etichetă după care se desfășoară o anumită ceremonie. ♦ (Adjectival; rar) Ceremonios. [Pr.: -ni-al. – Pl. și: ceremonialuri] – Din fr. cérémonial, lat. caerimonialis.

ceremonial, ~ă [At: STAMATI, D. / V: (înv) țe~ / P: ~ni-al / Pl: ~uri sn, ~i, ~e a / E: fr cérémonial, lat caerimonialis] 1-2 sn Totalitate a (regulilor sau) formulelor de etichetă întrebuințate la o anumită ceremonie. 3 a (Îs) Cărți ~e Cărți bisericești care cuprind normele pentru ceremoniile de la diferite sărbători. 3-4 sn Ceremonie (2-3). 5-6 a (Rar) Ceremonios (3-4).

CEREMONIAL, ceremoniale, s. n. Totalitatea regulilor sau a formulelor de etichetă întrebuințate la o anumită ceremonie. ♦ (Adjectival; rar) Ceremonios. [Pr.: -ni-al. – Pl. și: ceremonialuri] – Din fr. cérémonial, lat. caerimonialis.

CEREMONIAL, ceremoniale, s. n. Totalitatea regulilor sau a formulelor de etichetă întrebuințate la diferite ceremonii. Ceremonialul recepțiilor de gală. ▭ Gătit-ați tot pentru ceremonialul primirii lor? ALECSANDRI, T. I 409. ◊ (Familiar sau ironic) Cu același ceremonial, i-a înfățișat și dumnisale băutura. SADOVEANU, N. F. 15. – Pronunțat: -ni-al. – Pl. și: ceremonialuri.

CEREMONIAL, ceremoniale, s. n. Totalitatea regulilor sau a formulelor de etichetă întrebuințate la o anumită ceremonie. [Pr.: -ni-al]. – Fr. cérémonial (lat. lit. caerimonialis).

CEREMONIAL s.n. Totalitatea formelor și a uzanțelor care se folosesc la anumite ceremonii. V. protocol. // adj. (Rar) Ceremonios. [Pron. -ni-al, pl. -le, -luri. / < fr. cérémonial].

CEREMONIAL, -Ă I. adj. care ține de ceremonie; ritual. II. s. n. totalitatea formulelor și a regulilor care se folosesc la anumite ceremonii. (< fr. cérémonial, lat. cacceremonialis)

CEREMONIAL ~e n. Ansamblu de ritualuri după care se desfășoară o ceremonie. Conform ~ului. [Sil. -ni-al; Pl. și ceremonialuri] /<fr. cérémonial, lat. caerimonialis

ceremonial a. constatator din ceremonii: legi ceremoniale. ║ n. totalitatea regulelor pentru ceremonii religioase sau politice.

*ceremoniál, -ă adj. (lat. ceremonialis). Relativ la ceremonie: dispozițiunĭ ceremoniale. S. n., pl. e și urĭ. Regulele ceremoniiĭ: ceremonialu curțiĭ regale.

țeremonial¹ sn vz ceremonial

țeremonial², ~ă a vz ceremonial

ceremonial (desp. -ni-al) s. n., pl. ceremoniale/ceremonialuri

ceremonial (-ni-al) s. n., pl. ceremoniale/ceremonialuri

ceremonial s.n. (sil. -ni-al), pl. ceremoniale / ceremonialuri

CEREMONIAL s. 1. ceremonie, etichetă, protocol, regulă, ritual, rânduială, tipic, (rar) rit, (înv.) politică. (Conform ~ului de la Curte...) 2. v. solemnitate.

CEREMONIAL s. 1. ceremonie, etichetă, protocol, regulă, ritual, rînduială, tipic, (rar) rit, (înv.) politică. (Conform ~ de la curte...) 2. ceremonie, solemnitate. (~ primirii ambasadorilor, al înmînării unor decorații.)