16 definiții pentru chirie (s.f.)

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CHIRÍE, chirii, s. f. Sumă plătită de beneficiarul unui contract de închiriere în schimbul folosirii temporare a locuinței sau a unui lucru închiriat. ◊ Loc. adj. și adv. Cu chirie = (care este dat cuiva) pentru folosire temporară în schimbul unei plăți. – Din bg., sb. kirija.

chirie sf [At: PRAV. 279 / Pl: ~ii / E: tc kirij, srb kirija] 1 Cesiune a unei proprietăți imobile sau mobile pe un timp determinat, în schimbul unei sume de bani. 2 (Îla; îlav) Cu ~ Închiriat. 3 (Pex) Sumă de bani dată în schimbul unei cesiuni. 4 (Reg; rar) Sumă de bani care se plătește pentru transportarea mărfurilor Si: cărăușie.

CHIRÍE, chirii, s. f. Sumă plătită în schimbul folosirii temporare a unui lucru (mai ales a unei locuințe). ◊ Loc. adj. și adv. Cu chirie = (care este dat cuiva) pentru folosire temporară în schimbul unei plăți. – Din bg., scr. kirija.

CHIRÍE, chirii, s. f. Sumă plătită în schimbul folosirii temporare a unui lucru (locuință, vehicul etc.). Unde pui chiria de aici pîn’la Dunăre? ALECSANDRI, T. I 348. Toderică a potrivit să cîștige numai atîta cît să plătească masa și chiria odăilor pe o lună. NEGRUZZI, S. I 86. Chiria deșteaptă pe chirigiu și drumul pe călător. PANN, P. V. II 85. ◊ Loc. adv. (Construit mai ales cu verbele «a da», «a lua», «a ședea») Cu chirie = pentru folosire vremelnică și în schimbul unei plăți. Casa era a lui și ședeau într-insa cu chirie un neam de oameni săraci. DUMITRIU, V. L. 22. Șed în casă cu chirie. NEGRUZZI, S. I 198. ◊ Expr. Gura nu cere (sau nu ține) chirie = poți trăncăni cît vrei. Bieții oameni, de spaimă și știind că gura nu-i ține chirie, spuse... precum îi învățase cotoșmanul. ISPIRESCU, L. 293.

CHIRÍE ~i f. Sumă plătită pentru folosirea unui lucru închiriat (locuință, obiecte etc.). A da ceva cu ~. [Art. chiria; G.-D. chiriei; Sil. -ri-e] /<bulg., sb. kirija

CHIRIE s.f. (Mold., ȚR) Sumă plătită în schimbul folosirii temporare a unui lucru. A: Plata, ce să zice chiriia, să plătească îndoit. B: Plata, ce să zice chiriia, să-i plătească îndoit. ÎNDREPTAREA LEGII. ◊ Loc. adj. și adv. Cu (în) chirie = (care este dat) pentru folosire temporară în schimbul unei plăți. A: Va năimi casă în chirie. PRAV. Și încă au căutat, cîteva case cu chirie. NECULCE. l-am prins cu chirii un han. H 1771, 87v: B: Acea casă au fost prinsă cu chirie. ÎNDREPTAREA LEGII. Etimologie: bg., scr. kirija.

chirie f. 1. suma de bani cu care cineva cedează pentru un timp determinat proprietatea sau uzul unui lucru (moșie, casă, trăsură, etc.): a da, a lua cu chirie; 2. preț de transport: unde pui chiria de aici până la Dunăre? AL. [Derivat dela un primitiv chirà = tc. KIRÁ].

chiríe f. (turc. kirá, chirie, d. ar. al-qiré, prețu chiriiĭ, kârâ, a închiria, de unde vine și sp. alquilar, a închiria; ngr. kyrâs, transport cu caru; alb. kira, bg. kiriĭa, sîrb. kirija). Închiriere, acțiunea de a închiria. Banĭ dațĭ orĭ luațĭ p. asta. Cărăușie. Daŭ cu chirie, închiriez, cedez cuĭva o casă, (o căruță ș. a.) pe un timp anumit. Ĭaŭ cu chirie, închiriez, primesc o casă (o căruță ș. a.) pe un timp anumit în schimbu banilor.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

chirie s. f., art. chiria, g.-d. art. chiriei; pl. chirii, art. chiriile (desp. -ri-i-)

chirie s. f., art. chiria, g.-d. art. chiriei; pl. chirii, art. chiriile

chiríe s. f., art. chiría, g.-d. art. chiríei; pl. chiríi, art. chiríile

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

CHIRÍE s. locație, (înv. și reg.) năiem, năimeală, simbrie, (Transilv.) tapșă. (Plătește ~ pentru casă.)

CHIRIE s. locație, (înv. și reg.) năiem, năimeală, simbrie, (Transilv.) tapșă. (Plătește ~ pentru casă.)

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

chiríe (chiríi), s. f. – Sumă plătită în schimbul folosirii temporare a unui lucru. – Mr. chirie, megl. chiriiă. Tc. kira din arab. kira (Miklosich, Türk. Elem., II, 111; Roesler 596; Șeineanu, II, 115; Berneker 505; Daničič, V, 4; Lokotsch 1181), cf. ngr. ϰιρά, alb. kirá, bg., sb. kirija.Der. chiriaș, s. m. (persoană care ia cu chirie o locuință); chirigiu, s. m. (cărăuș, cel care transportă cu căruța), din tc. kiraci, mr. chiragi (cf. alb. kiraği, bg., sb. kirağija); chiragie, s. f. (serviciu de transport); chiragelîc, s. n. (înv., meseria de căruțaș); închiria, vb. (a da cu chirie, a arenda).

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

a fi luat în chirie expr. (intl.) a fi arestat.

a lua în chirie expr. (d. polițiști) a aresta

Intrare: chirie (s.f.)
chirie1 (s.f.) substantiv feminin
substantiv feminin (F134)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • chirie
  • chiria
plural
  • chirii
  • chiriile
genitiv-dativ singular
  • chirii
  • chiriei
plural
  • chirii
  • chiriilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

chirie, chiriisubstantiv feminin

  • 1. Sumă plătită de beneficiarul unui contract de închiriere în schimbul folosirii temporare a locuinței sau a unui lucru închiriat. DEX '09 DLRLC
    • format_quote Unde pui chiria de aici pîn’la Dunăre? ALECSANDRI, T. I 348. DLRLC
    • format_quote Toderică a potrivit să cîștige numai atîta cît să plătească masa și chiria odăilor pe o lună. NEGRUZZI, S. I 86. DLRLC
    • format_quote Chiria deșteaptă pe chirigiu și drumul pe călător. PANN, P. V. II 85. DLRLC
    • chat_bubble locuțiune adjectivală locuțiune adverbială Cu chirie = (care este dat cuiva) pentru folosire temporară în schimbul unei plăți. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Casa era a lui și ședeau într-însa cu chirie un neam de oameni săraci. DUMITRIU, V. L. 22. DLRLC
      • format_quote Șed în casă cu chirie. NEGRUZZI, S. I 198. DLRLC
    • chat_bubble Gura nu cere (sau nu ține) chirie = poți trăncăni cât vrei. DLRLC
      • format_quote Bieții oameni, de spaimă și știind că gura nu-i ține chirie, spuse... precum îi învățase cotoșmanul. ISPIRESCU, L. 293. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.