18 definiții pentru ciopli

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CIOPLÍ, cioplesc, vb. IV. 1. Tranz. A desprinde, prin lovituri aplicate cu un instrument ascuțit, așchii dintr-o bucată de lemn, de piatră etc., pentru a da materialului o formă oarecare; a ciocârti. ♦ Spec. A sculpta. 2. Tranz. Fig. A aduce îmbunătățiri (stilistice, de exprimare etc.) unei lucrări (literare, științifice etc.); a cizela. 3. Refl. Fig. (Despre oameni) A căpăta deprinderi civilizate, a deveni politicos; a se cultiva, a se cizela. – Din bg. čoplja, sb. čopljiti.

cioplí [At: PALIA (1581), ap. Ccr 79/20 / V: (înv) cep~ / Pzi: ~lésc / E: srb čopljiti, bg копля] 1-2 vtr A (se) tăia o bucată de lemn Cf bărdui. 3 vt A subția o bucată de lemn (sau un băț, o ramură) Cf hălcui. 4 vt A scurta o bucată de lemn (sau un băț, o ramură) Cf ciocârti. 5 vt A desprinde, prin lovituri aplicate cu un instrument ascuțit, așchii dintr-o bucată de lemn, de piatră etc., pentru a da materialului o formă oarecare. 6 vt (Fig; gmț) A vorbi de rău (pe cineva). 7 vt (Fig) A-și bate joc (de cineva). 8 vt A tăia piatra cu dalta. 9 vt (Înv) A sculpta. 10 vt A scobi în piatră, în metale etc. litere (sau figuri) Cf a grava. 11 vt (Înv) A modela (în lut). 12 vt (Nob) A prăși. 13 vt (Fig) A aduce îmbunătățiri (stilistice, de exprimare etc.) unei lucrări (literare, științifice etc.) Si: a cizela. 14 vr (Fig; d. oameni) A căpăta deprinderi civilizate Si: a se cultiva, a se cizela. 15 vr (Fig; d. oameni) A deveni politicos. 16-17 vtr (Fig; d. oameni) A (se) educa. 18 vt (Pex) A revizui o lucrare.

CIOPLÍ, cioplesc, vb. IV. 1. Tranz. A desprinde, prin lovituri aplicate cu un instrument ascuțit, așchii dintr-o bucată de lemn, de piatră etc., pentru a da materialului o formă oarecare; a ciocârti. ♦ Spec. A sculpta. 2. Tranz. Fig. A aduce îmbunătățiri (stilistice, de exprimare etc.) unei lucrări (literare, științifice etc.); a cizela. 3. Refl. Fig. (Despre oameni) A căpăta deprinderi civilizate, a deveni politicos; a se cultiva, a se cizela. – Din bg. čoplja, scr. čopljiti.

CIOPLÍ, cioplesc, vb. IV. 1. Tranz. (Complementul indică materialul de lucru) A tăia, a scoate așchii cu un instrument ascuțit (bardă, daltă, cuțit, ciocan) dimtr-o bucată de lemn, de piatră etc. pentru a-i da o formă oarecare. – V. struji, bărdui, dăltui. Un om cioplea un lemn lîngă căruță în curte. DUMITRIU, N. 253. Teslarii, cioplind grinzile cu bărzile, le suie pe zid. DRĂGHICI, R. ◊ (Complementul indică obiectul fasonat) Iarna cioplesc din lemn ciubere, doniți... BOGZA, A Î. 151. Simon cioplește ceva în mijlocul casei. L-a rugat Haia să-i facă un leagăn mic, cît s-o putea de mic... pentru păpușa ei. SAHIA, N. 96. Îi cioplea Antiței o păpușă și-i făcea lui Toderică o morișcă de vînt. SLAVICI, N. I 53. Cu ghioaga nestrugită, Numai din topor cioplită. ALECSANDRI, P. P. 73. ◊ Intranz. Bătrînul cioplește în lemn de nuc. STANCU, D. 90. 2. Tranz. (Complementul indică obiectul lucrat) A sculpta. O tresărire de flacără lumină deodată chipul aspru, ca cioplit în piatră, al bătrînului. SADOVEANU, O. I 22. Se văzu arcul lui Traian stînd fără căpătîi... puse îndată de-i ciopli pentru piedestaluri niște grosolane figuri de Victorii pocite. ODOBESCU, S. III 73. Nici marmura cioplită albimea ta nu-ntrece... Ca luna-n miezul iernii frumoasă ești și... rece! ALECSANDRI, P. III 71. ◊ Fig. Cioplind cu dalta chipul nou al lumii, Celor răpuși chip nou le dăltuim. BANUS, B. 90. Cioplim din beznă forme de lumină. BENIUC, V. 7. 3. Tranz. Fig. A face îndreptări la o lucrare; a cizela. Cioplind mereu la versuri... Făcut-am ca să plîngă pe cine mă citea? MACEDONSKI, O. I 44. Cum am sfirșit lucrarea, o strîng, o dau întării; Apoi o cioplesc iarăși. NEGRUZZI, S. II 270. 4. Refl. Fig. (Despre persoane) A căpăta deprinderi sau apucături civilizate, a deveni politicos; a se cultiva, a se deștepta. Mai cioplește-te oleacă, măi băiete. HOGAȘ, DR. 216. Toate iau schimbare și lumea se cioplește. Numai pe noi mîndria nu ne mai părăsește. ALEXANDRESCU, P. 67. ◊ Tranz. Cît îmi bat eu capul să-l mai cioplesc... Pace! li stă rugina de-o șchioapă la ceafă. ALECSANDRI, T. I 198. Am nevastă de pădure, Cioplită ca din secure. BIBICESCU, ♦ P. P. 184. 4 Tranz. (Rar, cu privire la defecte, greșeli etc.) A atenua, a înlătura. Floricica nu mi-ar fi îngăduit niciodată să cioplesc vreunul, sau vreuna din cusururile sau sălbăticiile mele. HOGAȘ, M. N. 38.

A CIOPLÍ ~ésc tranz. 1) (lemne, pietre etc.) A tăia desprinzând așchii sau bucăți (pentru a da o anumită formă); a ciocârti. 2) fig. (texte) A îmbunătăți prin redactare minuțioasă; a cizela; a șlefui. 3) A face să se cioplească. /<bulg. țoplja, țopljiti

A SE CIOPLÍ mă ~ésc intranz. (despre persoane) A-și forma deprinderi de comportare politicoasă; a deveni manierat; a se șlefui; a se cizela; a se civiliza. /<bulg. țoplja, țopljiti

cioplì v. 1. a tăia în lemn, a netezi cu rândeaua. 2. a scobi figuri (grosolan); 3. fig. a subția, a da cuiva un lustru de omenie, a-l forma sau civiliza. [Origină necunoscută].

cĭoplésc v. tr. (bg. čoplĭy, zgîriĭ, scurm. V. cĭocnesc). Supțiez un lemn cu toporu, cu cuțitu, cu cuțitoaĭa (nu cu rîndeaŭa, nicĭ cu feresteu). Sculptez. Fig. Civilizez.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

ciopli (a ~) (desp. cio-pli) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. cioplesc, 3 sg. cioplește, imperf. 1 ciopleam; conj. prez. 1 sg. să cioplesc, 3 să cioplească

ciopli (a ~) (cio-pli) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. cioplesc, imperf. 3 sg. cioplea; conj. prez. 3 să cioplească

cioplí vb. (sil. -pli), ind. prez. 1 sg. și 3 pl. cioplésc, imperf. 3 sg. ciopleá; conj. prez. 3 sg. și pl. ciopleáscă

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

CIOPLÍ vb. v. civiliza, cizela, cultiva, rafina, stila, stiliza.

CIOPLÍ vb. 1. a struji, (Mold., Bucov. și Ban.) a ciocârti. (~ lemnul cu cuțitul, cu barda.) 2. v. sculpta.

CIOPLI vb. 1. a struji, (Mold., Bucov. și Ban.) a ciocîrti. (~ lemnul cu cuțitul, cu barda.) 2. a săpa, a sculpta, a tăia, (rar) a scobi, (Transilv. și Maram.) a sferdi. (~ în piatră un bust.)

ciopli vb. v. CIVILIZA. CIZELA. CULTIVA. RAFINA. STILA. STILIZA.

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

cioplí (cioplésc, cioplít), vb.1. A tăia, a ciocîrti. – 2. A coji, a decoji. – 3. A cizela, a sculpta. – 4. A educa, a șlefui. – 5. (Refl.) A se rafina, a se cizela. – Mr. ciuplescu. Sl. čepiti -pljǫ, -piši „a sparge; a rupe” (Cihac, II, 55; Densusianu, HLr., 365; DAR); cf. sb. čòpliti „a sparge”, bg. čoplijă „a răzui”, mag. csaplálni „a tăia”. Din mag. par a deriva cioplaș, s. n. (semn care se face pe copaci, fr. martelage); ceaplău, s. n. (șfichi, pleasnă de bici); cf. Lacea, Dacor., II, 900; cioplău, s. n. (Trans., Banat, furcă), cf. Drăganu, Dacor., III, 712. Der. ciopleală, s. f. (acțiunea de a tăia, a coji, a sculpta, a educa); cioplitor, s. m. (tăietor, tîmplar; pietrar, sculptor); cioplitor, s. n. (daltă); cioplitoare, s. f. (teslă; rindea lungă; cuțit); cioplaș, s. m. (pietrar); ciopleică, s. f. (daltă); cioplitură, s. f. (piatră sau lemn dăltuite; sculptură); necioplit, adj. (incult).

Intrare: ciopli
  • silabație: cio-pli info
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • ciopli
  • cioplire
  • cioplit
  • cioplitu‑
  • cioplind
  • cioplindu‑
singular plural
  • cioplește
  • ciopliți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • cioplesc
(să)
  • cioplesc
  • ciopleam
  • cioplii
  • cioplisem
a II-a (tu)
  • cioplești
(să)
  • cioplești
  • ciopleai
  • ciopliși
  • ciopliseși
a III-a (el, ea)
  • cioplește
(să)
  • cioplească
  • cioplea
  • ciopli
  • cioplise
plural I (noi)
  • cioplim
(să)
  • cioplim
  • ciopleam
  • cioplirăm
  • ciopliserăm
  • cioplisem
a II-a (voi)
  • ciopliți
(să)
  • ciopliți
  • ciopleați
  • cioplirăți
  • ciopliserăți
  • ciopliseți
a III-a (ei, ele)
  • cioplesc
(să)
  • cioplească
  • ciopleau
  • ciopli
  • ciopliseră
cepli
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

ciopli, cioplescverb

  • 1. tranzitiv A desprinde, prin lovituri aplicate cu un instrument ascuțit, așchii dintr-o bucată de lemn, de piatră etc., pentru a da materialului o formă oarecare. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Un om... cioplea un lemn lîngă căruță în curte. DUMITRIU, N. 253. DLRLC
    • format_quote Teslarii, cioplind grinzile cu bărzile, le suie pe zid. DRĂGHICI, R. 44. DLRLC
    • format_quote Iarna cioplesc din lemn ciubere, doniți... BOGZA, A. Î. 151. DLRLC
    • format_quote Simon cioplește ceva în mijlocul casei. L-a rugat Haia să-i facă un leagăn mic, cît s-o putea de mic... pentru păpușa ei. SAHIA, N. 96. DLRLC
    • format_quote Îi cioplea Antiței o păpușă și-i făcea lui Toderică o morișcă de vînt. SLAVICI, N. I 53. DLRLC
    • format_quote Cu ghioaga nestrugită, Numai din topor cioplită. ALECSANDRI, P. P. 73. DLRLC
    • format_quote intranzitiv Bătrînul cioplește în lemn de nuc. STANCU, D. 90. DLRLC
    • 1.1. prin specializare Sculpta. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: sculpta
      • format_quote O tresărire de flacără lumină deodată chipul aspru, ca cioplit în piatră, al bătrînului. SADOVEANU, O. I 22. DLRLC
      • format_quote Se văzu arcul lui Traian stînd fără căpătîi... puse îndată de-i ciopli pentru piedestaluri niște grosolane figuri de Victorii pocite. ODOBESCU, S. III 73. DLRLC
      • format_quote Nici marmura cioplită albimea ta nu-ntrece... Ca luna-n miezul iernii frumoasă ești și... rece! ALECSANDRI, P. III 71. DLRLC
      • format_quote figurat Cioplind cu dalta chipul nou al lumii, Celor răpuși chip nou le dăltuim. BANUS, B. 90. DLRLC
      • format_quote figurat Cioplim din beznă forme de lumină. BENIUC, V. 7. DLRLC
  • 2. tranzitiv figurat A aduce îmbunătățiri (stilistice, de exprimare etc.) unei lucrări (literare, științifice etc.). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Cioplind mereu la versuri... Făcut-am ca să plîngă pe cine mă citea? MACEDONSKI, O. I 44. DLRLC
    • format_quote Cum am sfîrșit lucrarea, o strîng, o dau uitării; Apoi o cioplesc iarăși. NEGRUZZI, S. II 270. DLRLC
  • 3. reflexiv figurat (Despre oameni) A căpăta deprinderi civilizate, a deveni politicos; a se cultiva, a se cizela. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Mai cioplește-te oleacă, măi băiete. HOGAȘ, DR. 216. DLRLC
    • format_quote Toate iau schimbare și lumea se cioplește. Numai pe noi mîndria nu ne mai părăsește. ALEXANDRESCU, P. 67. DLRLC
    • format_quote tranzitiv Cît îmi bat eu capul să-l mai cioplesc... Pace! Îi stă rugina de-o șchioapă la ceafă. ALECSANDRI, T. I 198. DLRLC
    • format_quote tranzitiv Am nevastă de pădure, Cioplită ca din secure. BIBICESCU, P. P. 184. DLRLC
    • 3.1. tranzitiv rar Cu privire la defecte, greșeli etc.: atenua, înlătura. DLRLC
      • format_quote Floricica nu mi-ar fi îngăduit niciodată să cioplesc vreunul sau vreuna din cusururile sau sălbăticiile mele. HOGAȘ, M. N. 38. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.