2 definiții pentru ciuhurete
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
cĭuhuréz m., pl. jĭ (d. cĭuh, cĭuhă cu suf. -rez, ca’n titirez). Vest. Un fel de bufniță mare cu doŭă moțurĭ, ca niște urechĭ (otus vulgaris orĭ strix otus). – Și cihurez, cĭuhurete; în Olt. cĭurez, în est (pin asimilarea luĭ cĭu în hu) huhurez, în nord hurez.
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
CIUHURETE, ciuhureți, s. m. (Var.) Huhurez. (prin încrucișare între ciuf sau ciuh (= creastă de pene ca și cea a pupezei) și huhurez)
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de tavi
- acțiuni
Intrare: ciuhurete
ciuhurete substantiv masculin
substantiv masculin (M46) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |