civiliza vtr [At: BĂLCESCU, M. V. 7 / V: (înv) ți~ / Pzi: ~zez / E: fr civiliser] 1-2 A face să devină sau a deveni civilizat.

CIVILIZA, civilizez, vb. I. Tranz., A duce (un individ sau un grup social) la civilizație, a face să ajungă civilizat.

CIVILIZA vb. I. tr., refl. A duce (un individ, o formație socială) la civilizație, a face să devină sau a deveni civilizat. [< fr. civiliser].

CIVILIZA vb. tr., refl. a face să devină, a deveni civilizat. (< fr. civiliser)

A CIVILIZA ~ez tranz. A face să se civilizeze. /<fr. civiliser

A SE CIVILIZA mă ~ez intranz. 1) (despre colectivități) A atinge un nivel înalt de dezvoltare (materială și spirituală); a deveni dezvoltat sub toate aspectele. 2) (despre persoane) A căpăta deprinderi de comportare politicoasă; a deveni manierat; a se ciopli; a se șlefui; a se cizela. /<fr. civiliser

civiliza v. a face sociabil, a îmblânzi moravurile.

țiviliza v vz civiliza

*civilizéz v. tr. (fr. civiliser). Fac civil (sociabil), cĭoplesc: a civiliza un popor.

civiliza (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. civilizez, 3 civilizează; conj. prez. 1 sg. să civilizez, 3 să civilizeze

civiliza (a ~) vb., ind. prez. 3 civilizează

civiliza vb., ind. prez. 1 sg. civilizez, 3 sg. și pl. civilizează

civilizez.

CIVILIZA vb. 1. (rar) a (se) umaniza. (A ~ un trib sălbatic.) 2. a se cultiva, a se rafina, a se stila, (înv.) a se politici, (fig.) a se ciopli, a se cizela, a se subția, a se șlefui, (înv. fig.) a se roade. (S-a mai ~ și el un pic!)

CIVILIZA vb. 1. (rar) a (se) umaniza. (A ~ un trib sălbatic.) 2. a se cultiva, a se rafina, a se stila, (înv.) a se politici, (fig.) a se ciopli, a se cizela, a se subția, a se șlefui, (înv. fig.) a se roade. (S-a mai ~.)

A (se) civiliza ≠ a (se) îndobitoci, a (se) sălbătăci