10 definiții pentru clasare

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CLASARE, clasări, s. f. Acțiunea de a (se) clasa.V. clasa.

CLASARE, clasări, s. f. Acțiunea de a (se) clasa.V. clasa.

clasare sf [At: POLIZU / V: (înv) clăsuire / Pl: ~sări / E: clasa] 1 Aranjare (după caracteristici distinctive) pe clase sau pe categorii Si: clasat1 (1). 2 Triere. 3 Obținere a unui anumit loc într-o întrecere Si: clasat1 (2). 4 Încetare a unui proces penal Si: clasat1 (4). 5 Casare.

CLASARE s. f. Acțiunea de a clasa. 1. Așezare, rînduire într-o ordine (pe clase, categorii). Clasarea și păstrarea în ordine a materialelor contabile. 2. (Jur.) Scoatere de sub cercetare a unei pricini. Clasarea plîngerii.

CLASARE s.f. Acțiunea de a clasa și rezultatul ei. ♦ (Jur.) Încetare a cercetărilor într-o anumită chestiune și închidere a dosarului respectiv. [< clasa].

clasare f. 1. lucrarea de a clasa sau a așeza cu ordine; 2. starea lucrului clasat.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

clasare s. f., g.-d. art. clasării; pl. clasări

clasare s. f., g.-d. art. clasării; pl. clasări

clasare s. f., g.-d. art. clasării; pl. clasări

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

CLASARE s. 1. v. aranjare. 2. clasificare, plasare, situare. (~ lui pe primul loc în concurs.)

CLASARE s. 1. aranjare, așezare, clasificare, distribuire, împărțire, ordonare, repartizare, rînduială, rînduire, sistematizare. (~ elementelor unui ansamblu.) 2. clasificare, plasare, situare. (~ lui pe primul loc în concurs.)

Intrare: clasare
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • clasare
  • clasarea
plural
  • clasări
  • clasările
genitiv-dativ singular
  • clasări
  • clasării
plural
  • clasări
  • clasărilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

clasare, clasărisubstantiv feminin

  • 1. Acțiunea de a (se) clasa. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • 1.1. Așezare, rânduire într-o ordine (pe clase, categorii). DLRLC
      • format_quote Clasarea și păstrarea în ordine a materialelor contabile. DLRLC
    • 1.2. științe juridice Scoatere de sub cercetare a unei pricini. DLRLC DN
      • format_quote Clasarea plângerii. DLRLC
etimologie:
  • vezi clasa DEX '09 DEX '98 DN

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.