opțiuni
  • info

14 definiții pentru cobaie

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

COBAIE, cobăi, s. f. (Reg.) Găină; (la pl.) păsări de curte, orătănii. – Cobe + suf. -aie.

cobaie sf [At: MARIAN, O.I 129 / V: (reg) go~ / Pl: ~băi / E: cobe + -aie] (Mol; Buc) 1 (Șir) Găină (Gallus domestica). 2 (Lpl) Orătanie.

COBAIE, cobăi, s. f. (Reg.) Găină; (la pl.) păsări de curte, orătănii. – Probabil din cobe + suf. -aie.

COBAIE, cobăi, s. f. (Regional) Găină; (la pl.) păsări de curte, orătănii. Ograda lui era plină de tot soiul de cobăi, și dimineața domnul Horga se scula cel dintîi, ca să vadă bătăliile dintre cucoși. SADOVEANU, O. III 183. Mătușa Ruxanda s-a mișcat din cotlonul ei... trîntind ușile și slobozindu-și cobăile. C. PETRESCU, R. DR. 49. Femeia... dete vițeii la coteț, închise cobăile, iară bărbatul vitele. ȘEZ. XII 56.

COBAIE ~ăi f. rar reg. 1) Pasăre domestică de talie medie, cu cioc conic, crescută pentru carne și ouă; orătanie; găină. 2) la pl. Păsări domestice; orătănii. [Sil. -ba-ie] /cobe + suf. ~aie

cobaĭe și gobaĭe f., pl. ăĭ (d. coabe, cobie). Mold. Iron. Pasăre de curte: gobaĭa a intrat în bucătărie și mĭ-a spart un pahar. V. angărie.

gobaie sf vz cobaie

cobăi f. pl. Mold. oare sau păsări de curte. [V. cobe; lit. păsări cobe sau de rău augur].

gobáĭe, V. cobaĭe.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

cobaie (găină) (reg.) s. f., g.-d. art. cobăii; pl. cobăi

cobaie (găină) (reg.) s. f., g.-d. art. cobăii; pl. cobăi

cobaie s. f., g.-d. art. cobăii; pl. cobăi

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

COBAIE s. v. orătanie, pasăre.

cobaie s. v. ORĂTANIE. PASĂRE.

Intrare: cobaie
substantiv feminin (F131)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cobaie
  • cobaia
plural
  • cobăi
  • cobăile
genitiv-dativ singular
  • cobăi
  • cobăii
plural
  • cobăi
  • cobăilor
vocativ singular —
plural —
substantiv feminin (F131)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • gobaie
  • gobaia
plural
  • gobăi
  • gobăile
genitiv-dativ singular
  • gobăi
  • gobăii
plural
  • gobăi
  • gobăilor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

cobaie, cobăisubstantiv feminin

  • 1. regional Găină. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: găină
    • 1.1. (la) plural Păsări de curte, orătănii. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: orătanie pasăre
      • format_quote Ograda lui era plină de tot soiul de cobăi, și dimineața domnul Horga se scula cel dintîi, ca să vadă bătăliile dintre cucoși. SADOVEANU, O. III 183. DLRLC
      • format_quote Mătușa Ruxanda s-a mișcat din cotlonul ei... trîntind ușile și slobozindu-și cobăile. C. PETRESCU, R. DR. 49. DLRLC
      • format_quote Femeia... dete vițeii la coteț, închise cobăile, iară bărbatul vitele. ȘEZ. XII 56. DLRLC
etimologie:
  • Cobe + sufix -aie. DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.