COMODITATE, comodități, s. f. 1. Însușirea de a fi comod (1); confort. 2. (Peior.) Atitudinea unei persoane comode (2). – Din fr. commodité, lat. commoditas, -atis.

comoditate sf [At: GHICA, A. 582 / Pl: ~tăți / E: fr commodité] 1 Confort. 2 (Prt) Atitudine a unei persoane comode. 3 Closet.

COMODITATE, comodități, s. f. 1. Starea sau însușirea de a fi comod (1); confort. 2. (Peior.) Atitudinea unei persoane comode (2). – Din fr. commodité, lat. commoditas, -atis.

COMODITATE s. f. 1. Starea sau însușirea de a fi comod; confort. 2. (Peiorativ) Atitudine învechită, lipsită de efort, față de muncă. Am criticat comoditatea lui.

COMODITATE s.f. 1. Situația, însușirea de a fi comod; confort. 2. (Peior.) Lipsă de efort, de avînt în muncă. [Cf. fr. commodité].

COMODITATE s. f. 1. situația, însușirea de a fi comod; confort. 2. (peior.) atitudine a unui om comod. (< fr. commodité, lat. commoditas)

COMODITATE ~ăți f. 1) Stare comodă. 2) Atitudine comodă. 3) la pl. Ansamblu de obiecte care formează o stare de confort. Locuință cu toate ~ățile. /<fr. commodité, lat. commoditas, ~atis

comoditate f. 1. calitatea lucrului comod; 2. umblătoare.

*comoditáte f. (d. comod). Sĭtuațiune cómodă. Eŭf. Latrină. Pl. Lucrurĭ la largu tăŭ: comoditățile vĭețiĭ.

comoditate s. f., g.-d. art. comodității; pl. comodități

comoditate s. f., g.-d. art. comodității; pl. comodități

comoditate s. f., g.-d. art. comodității; pl. comodități

COMODITÁTE (< fr., lat.) s. f. 1. Însușirea de a fi comod (1); confort. 2. (Peior.) Atitudinea unei persoane comode, leneșe. 2. (Peior.) Atitudinea unei persoane comode, leneșe. 3. (INFORM.) C. în exploatare = parametru de performanță al unui sistem de calcul, caracterizînd efortul și timpul cerut pentru rezolvarea unei probleme pe calculator, inclusiv efortul cerut pentru operarea calculatorului.

COMODITATE s. confort, liniște, tihnă. (Nu-l poți scoate din ~ vieții lui.)

COMODITATE s. confort, liniște, tihnă. (~ vieții lui.)

Comoditate ≠ incomoditate