opțiuni
  • info

13 definiții pentru compromițător

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

COMPROMIȚĂTOR, -OARE, compromițători, -oare, adj. Care (poate) compromite pe cineva. – Compromite + suf. -ător.

COMPROMIȚĂTOR, -OARE, compromițători, -oare, adj. Care (poate) compromite pe cineva. – Compromite + suf. -ător.

compromițător, ~oare a [At: DA / Pl: ~i, ~oare / E: compromite + -ător] 1-4 Care poate compromite (1-4) pe cineva.

COMPROMIȚĂTOR, -OĂRE, compromițători, -oare, adj. Care (poate) compromite (pe cineva). Atitudine compromițătoare.

COMPROMIȚĂTOR, -OARE adj. De natură a compromite. [< compromite + -ător, după fr. compromettant].

COMPROMIȚĂTOR, -OARE adj. de natură a compromite. (<compromite + -ător)

COMPROMIȚĂTOR ~oare (~ori, ~oare) Care compromite; în stare să compromită. Opinie ~oare. Scrisoare ~oare. Om ~. Relații ~oare. /a compromite + suf. ~ător

compromițător a. ce compromite sau poate compromite: vorbe compromițătoare.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

compromițător adj. m., pl. compromițători; f. sg. și pl. compromițătoare

compromițător adj. m., pl. compromițători; f. sg. și pl. compromițătoare

compromițător adj. → promițător

compromit, -țător adj. v.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

COMPROMIȚĂTOR adj. degradant, dezonorant, infamant, înjositor, nedemn, rușinos, (livr.) difamant, (rar) degradator, (înv.) necinstitor, pierzător. (O faptă ~oare pentru cineva.)

COMPROMIȚĂTOR adj. degradant, dezonorant, infamant, înjositor, nedemn, rușinos, (livr.) difamant, (rar) degradator, (înv.) necinstitor, pierzător. (O faptă ~ pentru cineva.)

Intrare: compromițător
compromițător adjectiv
adjectiv (A66)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • compromițător
  • compromițătorul
  • compromițătoru‑
  • compromițătoare
  • compromițătoarea
plural
  • compromițători
  • compromițătorii
  • compromițătoare
  • compromițătoarele
genitiv-dativ singular
  • compromițător
  • compromițătorului
  • compromițătoare
  • compromițătoarei
plural
  • compromițători
  • compromițătorilor
  • compromițătoare
  • compromițătoarelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

compromițător, compromițătoareadjectiv

  • 1. Care (poate) compromite pe cineva. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Atitudine compromițătoare. DLRLC
etimologie:
  • Compromite + sufix -ător. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.