4 definiții pentru compunător (s.m.)

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

compunător, ~oare [At: DA / V: ~uitor / Pl: ~i, ~oare / E: compune + -(ă)tor] 1-2 smf, a (Înv) (Persoană) care compune Si: compozitor. 3-4 smf, a (Care este) component.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

compunător s. m., pl. compunători

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

COMPUNĂTOR adj. v. alcătuitor, component, constituent, constitutiv, formativ.

compunător adj. v. ALCĂTUITOR. COMPONENT. CONSTITUENT. CONSTITUTIV. FORMATIV.

Intrare: compunător (s.m.)
compunător substantiv masculin
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • compunător
  • compunătorul
  • compunătoru‑
plural
  • compunători
  • compunătorii
genitiv-dativ singular
  • compunător
  • compunătorului
plural
  • compunători
  • compunătorilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)