opțiuni
  • info

15 definiții pentru confisca

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CONFISCA, confisc, vb. I. Tranz. A lua de la cineva un bun, fără despăgubire și a-l trece în patrimoniul statului, pe temeiul unei hotărâri judecătorești sau în urma dispoziției unei autorități. – Din fr. confisquer, lat. confiscare.

confisca vt [At: NEGRUZZI, S. III, 288 / Pzi: confisc / E: fr confisquer, lat confiscare] A lua de la cineva un bun, fără despăgubire, pe temeiul unei hotărâri judecătorești sau în urma dispoziției unei autorități.

CONFISCA, confisc, vb. I. Tranz. A lua de la cineva un bun, fără despăgubire, pe temeiul unei hotărâri judecătorești sau în urma dispoziției unei autorități. – Din fr. confisquer, lat. confiscare.

CONFISCA, confisc, vb. I. Tranz. A lua bunul cuiva, fără despăgubire, pe temeiul unei hotărîri judecătorești sau în urma dispoziției unei autorități. ♦ A lua cu forța, pe cale revoluționară, bunurile din mîna exploatatorilor. [Muncitorii și țăranii chinezi] confiscau pămînturile moșierilor care au exploatat sîngeros, timp de secole, țărănimea muncitoare. CONTEMPORANUL, S. II, 1949, nr. 165, 4/3.

CONFISCA vb. I. tr. A lua cuiva un bun fără a-l despăgubi, în baza unei hotărîri judecătorești sau a dispoziției unei autorități. [P.i. confisc. / < lat. confiscare, cf. fr. confisquer].

CONFISCA vb. tr. a lua cuiva un bun fără vreo despăgubire, ca sancțiune administrativă sau penală. ◊ a trece un bun inamic în patrimoniul statului care l-a sechestrat. (< fr. confisquer, lat. confiscare)

A CONFISCA confisc tranz. (bunuri materiale) A lua cu forța și fără despăgubire în baza deciziei unui organ oficial. /<fr. confisquer, lat. confiscare

confiscà v. 1. a adjudeca fiscului din cauza de crimă- sau de contravențiune; 2. a lua școlarului un lucru oprit.

*confísc, a -á v. tr. (lat. con-fiscare, a confisca, d. fiscus, fisc). Adjudic în folosu fisculuĭ cînd cineva comite o crimă saŭ o contravențiune. Ĭaŭ de la un școlar o carte orĭ un obĭect interzis.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

confisca (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. confisc, 2 sg. confiști, 3 confiscă; conj. prez. 1 sg. să confisc, 3 să confiște

confisca (a ~) vb., ind. prez. 2 sg. confiști, 3 confiscă; conj. prez. 3 să confiște

confisca vb., ind. prez. 1 sg. confisc, 2 sg. confiști, 3 sg. și pl. confiscă; conj. prez. 3 sg. și pl. confiște

confisc, -fiști 2.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

CONFISCA vb. (JUR.) a lua, a sechestra, (reg.) a zeberi. (I-a ~ averea.)

CONFISCA vb. (JUR.) a lua, a sechestra, (reg.) a zeberi. (I-a ~ averea.)

Intrare: confisca
verb (VT16)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • confisca
  • confiscare
  • confiscat
  • confiscatu‑
  • confiscând
  • confiscându‑
 singular plural
  • confiscă
  • confiscați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • confisc
 (să)
  • confisc
  • confiscam
  • confiscai
  • confiscasem
a II-a (tu)
  • confiști
 (să)
  • confiști
  • confiscai
  • confiscași
  • confiscaseși
a III-a (el, ea)
  • confiscă
 (să)
  • confiște
  • confisca
  • confiscă
  • confiscase
plural I (noi)
  • confiscăm
 (să)
  • confiscăm
  • confiscam
  • confiscarăm
  • confiscaserăm
  • confiscasem
a II-a (voi)
  • confiscați
 (să)
  • confiscați
  • confiscați
  • confiscarăți
  • confiscaserăți
  • confiscaseți
a III-a (ei, ele)
  • confiscă
 (să)
  • confiște
  • confiscau
  • confiscară
  • confiscaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

confisca, confiscverb

  • 1. A lua de la cineva un bun, fără despăgubire și a-l trece în patrimoniul statului, pe temeiul unei hotărâri judecătorești sau în urma dispoziției unei autorități. DEX '09 DLRLC DN
    sinonime: lua sechestra zeberi
    • 1.1. A lua cu forța, pe cale revoluționară, bunurile din mâna exploatatorilor. DLRLC
      • format_quote [Muncitorii și țăranii chinezi] confiscau pămînturile moșierilor care au exploatat sîngeros, timp de secole, țărănimea muncitoare. CONTEMPORANUL, S. II, 1949, nr. 165, 4/3. DLRLC
    • 1.2. A trece un bun inamic în patrimoniul statului care l-a sechestrat. MDN '00
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.