15 definiții pentru conjura

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CONJURÁ, conjúr, vb. I. 1. Tranz. A ruga stăruitor; a implora. 2. Intranz. (Rar) A conspira, a unelti; a complota. – Din fr. conjurer, lat. conjurare.

conjurá1 [At: NEGRUZZI, S. I, 323 / Pzi: conjúr / E: fr conjurer, lat conjurare] 1 vt (Rar) A ruga cu stăruință Si: a implora. 2 vi (Rar) A conspira. 3 vt (Îcrs) A exorciza.

conjurá2 v [At: PSALT. SCH. 76 / V: cun~ / Pzi: ~júr / E: ml congiro, -are] (Înv) A înconjura.

CONJURÁ, conjúr, vb. I. 1. Tranz. A ruga cu stăruință; a implora. 2. Intranz. (Rar) A conspira, a unelti; a complota. – Din fr. conjurer, lat. conjurare.

CONJURÁ, conjúr, vb. I. 1. Tranz. A ruga cu stăruință, a implora. Vă rog, vă conjur, plecați de la fereastră. SEBASTIAN, T. 262. Conjur, nu scrie nimic nicăieri despre mine. CARAGIALE, O. VII 385. În epistola ce scriam șefului răsculării din Transilvania îl conjuram să se împace cu ungurii. GHICA, A. 175. 2. Intranz. (Rar) A conspira, a complota.

CONJURÁ vb. I. 1. tr. A ruga stăruitor, a implora. 2. intr. (Rar) A complota, a conspira. [P.i. conjúr. / < fr. conjurer, cf. lat. coniurare].

CONJURÁ vb. I. tr. a ruga stăruitor; a implora. II. intr. a complota, a conspira. (< fr. conjurer, lat. coniurare)

A CONJURÁ conjúr 1. tranz. (persoane) A ruga în mod stăruitor și cu umilință; a implora. 2. intranz. A urzi o conjurație; a unelti; a complota; a conspira. /<fr. conjurer, lat. conjurare

conjurà v. 1. a complota împreună: a conjura pierderea unui rival; 2. fig. a evita o nenorocire de care cineva e amenințat; 3. a abate prin mijloace supranaturale, magice; 4. a ruga cu stăruință; 5. a se uni spre a conspira.

*conjúr, a v. tr. (lat. conjúro, -áre. V. jur). Rog cu insistență: te conjur să facĭ asta. Fac farmece orĭ rugăcĭunĭ ca să alung: a-l conjura pe dracu. Fig. Evit o nenorocire care amenință: a conjura furtuna. Hotărăsc serios executarea unuĭ lucru: a conjura peirea dușmanilor. V. intr. Conspir, complotez: Catilina a conjurat contra republiciĭ. V. refl. Mă unesc ca să conjur.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

conjura (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. conjur, 3 conju; conj. prez. 1 sg. să conjur, 3 să conjure

conjura (a ~) vb., ind. prez. 3 conju

conjurá vb., ind. prez. 1 sg. conjúr, 3 sg. și pl. conjúră

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

CONJURÁ vb. 1. v. implora. 2. v. complota.

CONJURA vb. 1. a implora, (pop.) a jura, a milui, (înv.) a supăra. (Te ~ să mă ajuți!) 2. a complota, a conspira, a unelti, (înv.) a intriga, a mașina, a măiestri, a mreji, a zavistui, (fig.) a lucra, a țese, a urzi, (înv. fig.) a împleti. (A ~ împotriva cuiva.)

Intrare: conjura
verb (VT1)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • conjura
  • conjurare
  • conjurat
  • conjuratu‑
  • conjurând
  • conjurându‑
singular plural
  • conju
  • conjurați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • conjur
(să)
  • conjur
  • conjuram
  • conjurai
  • conjurasem
a II-a (tu)
  • conjuri
(să)
  • conjuri
  • conjurai
  • conjurași
  • conjuraseși
a III-a (el, ea)
  • conju
(să)
  • conjure
  • conjura
  • conjură
  • conjurase
plural I (noi)
  • conjurăm
(să)
  • conjurăm
  • conjuram
  • conjurarăm
  • conjuraserăm
  • conjurasem
a II-a (voi)
  • conjurați
(să)
  • conjurați
  • conjurați
  • conjurarăți
  • conjuraserăți
  • conjuraseți
a III-a (ei, ele)
  • conju
(să)
  • conjure
  • conjurau
  • conjura
  • conjuraseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

conjura, conjurverb

  • 1. tranzitiv A ruga stăruitor. DEX '09 DLRLC DN
    • format_quote Vă rog, vă conjur, plecați de la fereastră. SEBASTIAN, T. 262. DLRLC
    • format_quote Conjur, nu scrie nimic nicăieri despre mine. CARAGIALE, O. VII 385. DLRLC
    • format_quote În epistola ce scriam șefului răsculării din Transilvania îl conjuram să se împace cu ungurii. GHICA, A. 175. DLRLC
  • 2. intranzitiv rar Complota, conspira, unelti. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.