13 definiții pentru contaminare

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CONTAMINARE, contaminări, s. f. Acțiunea de a (se) contamina și rezultatul ei. – V. contamina.

CONTAMINARE, contaminări, s. f. Acțiunea de a (se) contamina și rezultatul ei. – V. contamina.

contaminare sf [At: JAR, E., ap. DA ms / Pl: ~nări / E: contamina] 1 Molipsire. 2 (Lin) Contaminație (2).

CONTAMINARE, contaminări, s. f. Acțiunea de a contamina. 1. Contagiune, molipsire. 2. (Lingv.) Încrucișare. Prin contaminare, din expresiile «a se avînta» și «a-și lua vînt» s-a format expresia improprie «a-și lua avînt».

CONTAMINARE s.f. Acțiunea de a (se) contamina și rezultatul ei. ♦ (Lingv.) Contaminație. [< contamina].

CONTAMINARE ~ări f. 1) v. A CONTAMINA. 2) Contopire a două cuvinte sau construcții gramaticale datorită asemănării lor semantice. /v. a contamina

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

contaminare s. f., g.-d. art. contaminării; pl. contaminări

contaminare s. f., g.-d. art. contaminării; pl. contaminări

contaminare s. f., g.-d. art. contaminării; pl. contaminări

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

CONTAMINARE s. (MED.) contagiune, infectare, infecție, molipsire, (rar) molipseală, (înv.) smreduire. (Agenți de ~.)

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

CONTAMINARE s. f. (< contamina < fr. contaminer, cf. it., lat. contaminare „a se amesteca”): v. contaminație.

CONTAMINARE (< fr. contamination ; cf. lat. contaminare, a amesteca) Procedeu întîlnit în compoziția creațiilor populare care, datorită circulației orale, suferă procesul contaminării, adică al îmbinării a două poezii cu teme asemănătoare sau al folosirii unor grupuri de versuri în poezii cu teme, situații diferite. Pe contaminare se bazează, îndeosebi, crearea variantelor, în producțiile folclorice (numeroasele variante ale Mioriței). Ex. Ce te legeni, plopule, Fără ploaie, fără vînt, Cu vîrful tot la pămînt? devine într-o variantă: Ce te clatini, bradule, Fără boare, fără vînt, Cu frunza pînă-n pămînt? (Poezie populară)

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

CONTAMINÁRE (< fr., lat.) s. f. 1. Acțiunea de a (se) contamina și rezultatul ei; infectare, molipsire, contagiune. ◊ C. radioactivă = pătrundere a unei substanțe radioactive într-un mediu sau într-un organ viu (animal sau vegetal), consecutivă unei explozii nucleare sau accidentelor produse în instalațiile de utilizează asemenea substanțe. 2. Modificare a formei unui cuvînt sau a unei construcții gramaticale sub influența altor cuvinte sau construcții asemănătoare. 3. Îmbinare a două sau a mai multe texte sau fragmente de texte, din care rezultă o operă nouă. Utilizată ca procedeu stilistic, în vederea obținerii unor efecte comice. Apare și în unele specii folclorice (descîntecele sînt frecvent contaminate cu blesteme).

Intrare: contaminare
contaminare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • contaminare
  • contaminarea
plural
  • contaminări
  • contaminările
genitiv-dativ singular
  • contaminări
  • contaminării
plural
  • contaminări
  • contaminărilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

contaminare, contaminărisubstantiv feminin

  • 1. Acțiunea de a (se) contamina și rezultatul ei. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
etimologie:
  • vezi contamina DEX '09 DEX '98 DN

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.