CONVOCA, convoc, vb. I. Tranz. A chema, a face să vină într-un anumit loc o persoană, un grup de persoane etc., cu un anumit scop (oficial). – Din fr. convoquer, lat. convocare.

convoca vt [At: BĂLCESCU, M. V. 9/26 / Pzi: convoc / E: fr convoquer, lat convocare] A chema (oficial), într-un anumit loc, o persoană, un grup de persoane ori un corp constituit.

CONVOCA, convoc, vb. I. Tranz. a chema, a face să vină într-un anumit loc o persoană, un grup de persoane sau un corp constituit, cu un anumit scop (oficial). – Din fr. convoquer, lat. convocare.

CONVOCA, convoc, vb. I. Tranz. (Cu privire la o persoană, un grup de persoane sau un corp constituit) A chema, a aduna într-un singur loc cu un scop, în general, oficial. Marea Adunare Națională poate fi convocată în sesiuni extraordinare de către Prezidiul Marii Adunări Naționale, sau la cererea cel puțin a unei treimi din numărul total al deputaților. CONST. R.P.R. 20. Nu tîrzie vreme s-a arătat la lucirea mohorîtă a sfîrșitului de zi și Dănilă-baciul, împreună cu ciracii lui pe care-i convocasem la otac. SADOVEANU, O. A. II 236. ◊ Refl. pas. Aceste adunări se convocați de domn pentru facerea legilor. BĂLCESCU, O. II 13.

CONVOCA vb. I. tr. A chema, a aduna (oficial) într-un loc un grup de persoane, un corp constituit etc. cu un anumit scop. [P.i. convoc, 3,6 -voacă. / < fr. convoquer, it., lat. convocare].

CONVOCA vb. tr. a chema (oficial) într-un loc un grup de persoane, un corp constituit. (< fr. convoquer, lat. convocare)

A CONVOCA convoc tranz. (persoane) A chema (oficial) la o reuniune. /<fr. convoquer, lat. convocare

convocà v. a da de știre sau a ordona să se adune.

*convóc, a -á v. tr. (lat. cón-voco, -vocáre, d. con-, la un loc, și vocare, a chema. V. bocesc, voce, e-, in-, pro- și re-voc. Convoacă și convocă, să convoace și să convoce). Chem să se adune: a convoca membriĭ uneĭ societățĭ, a convoca o adunare.

convoca (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. convoc, 2 sg. convoci, 3 convoacă; conj. prez. 1 sg. să convoc, 3 să convoace; imper. 2 sg. afirm. convoacă

convoca (a ~) vb., ind. prez. 3 convoacă; conj. prez. 3 să convoace

convoca vb., ind. prez. 1 sg. convoc, 3 sg. și pl. convoacă; conj. prez. 3 sg. și pl. convoace

convoca (ind. prez. 3 sg. și pl. convoacă)

convoc, -voacă 3, -voace 3 conj.

CONVOCA vb. 1. a ține (A ~ o ședință.) 2. v. chema. 3. a aduna, a întruni, a reuni, a strânge. (I-a ~ pe toți ai săi.)

CONVOCA vb. 1. a chema, a invita, (înv., în Transilv. și Ban.) a conchema. (I-a ~ la direcție, la miliție.) 2. a aduna, a întruni, a reuni, a strînge. (I-a ~ pe toți ai săi.)