15 definiții pentru corespunde

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CORESPUNDE, corespund, vb. III. Intranz. 1. A fi conform cu ceva, a se potrivi, a răspunde la așteptări, la dorințe sau la speranțe. 2. A fi în legătură, a comunica cu ceva; a fi situat în același plan cu ceva, a se afla în dreptul altui obiect. [Part. corespuns] – Din fr. correspondre.

CORESPUNDE, corespund, vb. III. Intranz. 1. A fi conform cu ceva, a se potrivi, a răspunde la așteptări, la dorințe sau la speranțe. 2. A fi în legătură, a comunica cu ceva; a fi situat în același plan cu ceva, a se afla în dreptul altui obiect. [Part. corespuns] – Din fr. correspondre.

corespunde vi [At: MARCOVICI, D. 470/ 26 / V: (înv) ~răs~, conr~ / Pzi: ~pund / E: fr correspondre] 1 A fi conform cu ceva Si: a se potrivi. 2 A răspunde la așteptări, dorințe, speranțe. 3 A comunica cu ceva. 4 A fi situat în același plan cu ceva. 5 A se afla în dreptul altui obiect. 6 (Înv) A răspunde sentimentelor cuiva. 7 A comunica cu... 8 A fi așezat simetric în dreptul altcuiva. 9 A coresponda.

CORESPUNDE, corespund, vb. III. Intranz. (Urmat de determinări în dativ sau introduse prin prep. «cu», «în» sau «la») 1. A fi conform (cu ceva), a se potrivi (cu sau la ceva), a răspunde la așteptări, dorințe sau speranțe. Dezvoltarea relațiilor economice internaționale, pe baza satisfacerii intereselor reciproce și a respectării independenței fiecărei țări, corespunde de asemenea dorinței tuturor popoarelor. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2723. [Sindicatele] lămuresc masele că politica partidului corespunde pe deplin intereselor oamenilor muncii, că ea garantează îndeplinirea sarcinilor istorice ale clasei muncitoare. CONTEMPORANUL, S. II, 1953, nr. 330, 1/2. Acum mă îndoiam dacă poiana corespunde laudelor mele. IBRĂILEANU, A. 154. N-ai spus nimic... despre o altă pasăre pe care mulți la noi o confundă cu graurele, din cauză că ea poartă pe franțuzește un nume ce s-ar crede că corespunde cu al acestuia. ODOBESCU, S. III 24. ◊ Expr. A corespunde adevărului = a fi conform cu adevărul, a fi exact. Afirmația aceasta nu corespunde adevărului. 2. A fi în legătură sau în comunicare cu ceva; a fi situat în același plan cu ceva, a se afla în dreptul altui obiect. Fiecărei camere de la parter îi corespunde una la etaj. – Forme gramaticale: perf. s. corespunsei, part. corespuns.

CORESPUNDE vb. III. intr. 1. A fi conform (cu ceva), a răspunde la așteptări. 2. A fi în legătură sau în comunicare cu ceva. [P.i. corespund, perf. s. -nsei, part. -ns. / cf. fr. correspondre, it. corrispondere].

CORESPUNDE vb. intr. 1. a fi conform (cu ceva), a răspunde la așteptări. 2. a fi în legătură, a comunica cu ceva; a fi situat în același plan cu ceva. (< fr. correspondre)

A CORESPUNDE corespund intranz. 1) A fi potrivit; a coincide prin calități. 2) A fi în raport de simetrie; a fi pe același plan. /<fr. correspondre, lat. correspondere

corespunde v. 1. a fi în conformitate de sentimente, de idei; 2. a fi în comunicație: această cameră corespunde cu o galerie.

corăspunde v vz corespunde

*corespúnd, -úns, a -únde v. intr. (mlat. cor-respondére. V. răspund). Întrețin o corespondență: corespund cu cineva pin scrisorĭ. (Fals corespondez). Comunic, îs în comunicațiune: aceste camere corespund între ele; Mă potrivesc: unghĭurĭ corespondente, gîndurile voastre corespund.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

corespunde (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. corespund, 2 sg. corespunzi, 3 sg. corespunde, perf. s. 1 sg. corespunsei, 1 pl. corespunserăm, m.m.c.p. 1 pl. corespunseserăm; conj. prez. 1 sg. să corespund, 3 să corespundă; ger. corespunzând; part. corespuns

corespunde (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. corespund; conj. prez. 3 să corespundă; ger. corespunzând

corespunde vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. corespund; conj. prez. 3 sg. și pl. corespundă; ger. corespunzând

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

CORESPUNDE vb. 1. v. concorda. 2. v. potrivi. 3. a se potrivi, a răspunde. (O măsură ce ~ intereselor largi.)

CORESPUNDE vb. 1. a concorda, a se potrivi, (pop.) a se lovi, (prin Mold. și Bucov.) a se știmui, (înv.) a conglăsui, a consuna. (Datele obținute ~ între ele.) 2. a cadra, a merge, a se potrivi, (înv. și reg.) a veni. (Ce faci tu nu ~ cu momentul ales.) 3. a se potrivi, a răspunde. (O măsură ce ~ intereselor largi.)

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

corespunde (corespund, corespuns), vb.1. A fi conform cu ceva, a se potrivi. – 2. A fi în legătură, a comunica cu ceva. Din fr. correspondre sau it. corrispondere, asimilat la conjug. lui răspunde. Este dublet al lui coresponda, vb. (Trans., din germ. korrespondieren) și corespondarisi, vb. (sec. XVIII), cu terminația din ngr.Der. corespunzător, adj. (care corespunde; conform); corespondent, adj.; corespondență, s. f., din fr.

Intrare: corespunde
verb (V627)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • corespunde
  • corespundere
  • corespuns
  • corespunsu‑
  • corespunzând
  • corespunzându‑
singular plural
  • corespunde
  • corespundeți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • corespund
  • corespunz
(să)
  • corespund
  • corespunz
  • corespundeam
  • corespunsei
  • corespunsesem
a II-a (tu)
  • corespunzi
(să)
  • corespunzi
  • corespundeai
  • corespunseși
  • corespunseseși
a III-a (el, ea)
  • corespunde
(să)
  • corespundă
  • corespunză
  • corespundea
  • corespunse
  • corespunsese
plural I (noi)
  • corespundem
(să)
  • corespundem
  • corespundeam
  • corespunserăm
  • corespunseserăm
  • corespunsesem
a II-a (voi)
  • corespundeți
(să)
  • corespundeți
  • corespundeați
  • corespunserăți
  • corespunseserăți
  • corespunseseți
a III-a (ei, ele)
  • corespund
(să)
  • corespundă
  • corespunză
  • corespundeau
  • corespunseră
  • corespunseseră
corăspunde
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

corespunde, corespundverb

  • 1. A fi conform cu ceva, a se potrivi, a răspunde la așteptări, la dorințe sau la speranțe. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: potrivi
    • format_quote Dezvoltarea relațiilor economice internaționale, pe baza satisfacerii intereselor reciproce și a respectării independenței fiecărei țări, corespunde de asemenea dorinței tuturor popoarelor. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2723. DLRLC
    • format_quote [Sindicatele] lămuresc masele că politica partidului corespunde pe deplin intereselor oamenilor muncii, că ea garantează îndeplinirea sarcinilor istorice ale clasei muncitoare. CONTEMPORANUL, S. II, 1953, nr. 330, 1/2. DLRLC
    • format_quote Acum mă îndoiam dacă poiana corespunde laudelor mele. IBRĂILEANU, A. 154. DLRLC
    • format_quote N-ai spus nimic... despre o altă pasăre pe care mulți la noi o confundă cu graurele, din cauză că ea poartă pe franțuzește un nume ce s-ar crede că corespunde cu al acestuia. ODOBESCU, S. III 24. DLRLC
    • chat_bubble A corespunde adevărului = a fi conform cu adevărul, a fi exact. DLRLC
      • format_quote Afirmația aceasta nu corespunde adevărului. DLRLC
  • 2. A fi în legătură, a comunica cu ceva; a fi situat în același plan cu ceva, a se afla în dreptul altui obiect. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Fiecărei camere de la parter îi corespunde una la etaj. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.