20 de definiții pentru corovatic

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

corovatic sm [At: PANȚU, PL. / V: ~rabațică, ~obatecă, ~oba~, ~obatică, ~obațică (A și: ~ațică), ~obățică, ~tec, ~că, ~ați / Pl: ~i / E: rs короватикь] (Reg) 1 (Bot) Lumânare. 2 (Bot) Lumânărică. 3 (Bot; șîc corobatică-albastră) Vinețele (Centaurea axillaris). 4 (Orn) Dumbrăveancă (Caracias garrulus). 5 (Orn) Țigănuș (Plegodus falcinellus). corectat(ă)

COROVATIC m. Plantă erbacee cu flori mărunte, de culoare roșie-violetă, dispuse în spic. /Orig. nec.

corovàtic m. Mold. Bot. lumânărică. [Cf. corobàtică].

corovátică și -bátică f., pl. ĭ (rus. korovaĭka, o pasăre [fr. courlis vert], d. koróva, vacă). Mold. O pasăre maĭ mică de cît gaița (cu care e înrudită), verde, cu aripile albastre (corácias gárrula), numită și dumbrăveancă (Mold. nord) și dumbrăvĭoară (Btș.) și cĭoară pucĭoasă. Lumînărică, coada vaciĭ (rus. rut. koroveák), o plantă scrofulariacee (V. lumînărică). Albastriță. – Și corovátic, m.

lumînărícă f., pl. ele. Lumînare mică (pl. ĭcĭ la NPl. Ceaur, 11). Un joc copilăresc (cu baba cînd se duce la biserică). O plantă scrofulariacee cu florĭ galbene în vîrfu cotoruluĭ numită și coada vaciĭ și corovatică (verbascum [thapsus și phlomoides]). Florile eĭ, pectorale și potolitoare, se întrebuințează în med. V. lipan 2.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

COROVATIC s. v. coada-vacii, jale, lumânare, lumânărică.

corovatic s. v. COADA-VACII. JALE. LUMÎNARE. LUMÎNĂRICĂ.

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

corovatic (corovatici), s. m.1. Lumînărică (Verbascum phlomoides). – 2. Gențiană (Gentiana asclepiadaea). – 3. Centaură (Centaurea axillaris). – 4. Cioară albastră (Coracias garrula). – Var. corovaică, (s)corobatică, corobațică. Sl. (rus.) korovatiku „de vacă”, de la korova „vacă”. Semantismul se explică prin forma plantelor (gențiana se mai numește coada vacii) și în ultimul caz, prin culoare (DAR). – Der. corobatică, s. f. (centaură), probabil confuzie cu coroabă, sau corobeață.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

corovatic, corovatici, s.m. (reg.) 1. nume de plantă cu floare albastră; lumânare, lumânărică, vinețea. 2. nume de pasăre; dumbrăveancă; țigănuș.

Intrare: corovatic
substantiv masculin (M13)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • corovatic
  • corovaticul
  • corovaticu‑
plural
  • corovatici
  • corovaticii
genitiv-dativ singular
  • corovatic
  • corovaticului
plural
  • corovatici
  • corovaticilor
vocativ singular
plural
corobatică
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
corobatecă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
corobatic
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
corobațică
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
corobătec
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
corobățică
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
corovatică
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
corovatec
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
corovațică
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)