11 definiții pentru cosi

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

COSÍ, cosesc, vb. IV. 1. Tranz. A tăia (cu coasa sau cu o mașină agricolă) plante de nutreț, cereale etc. ♦ Fig. A distruge, a nimici, a omorî. 2. Refl. A lovi, în mers, un picior de celălalt. ♦ (Despre manșeta pantalonilor) A se roade. – Din sl. kositi.

COSÍ, cosesc, vb. IV. 1. Tranz. A tăia (cu coasa sau cu o mașină agricolă) plante de nutreț, cereale etc. ♦ Fig. A distruge, a nimici, a omorî. 2. Refl. A lovi, în mers, un picior de celălalt. ♦ (Despre manșeta pantalonilor) A se roade. – Din sl. kositi.

cosí2 [At: BIBLIA (1688), ap. TDRG / V: (reg) ~sî́ / Pzi: ~sésc / E: vsl косити] 1 vt A tăia cu coasa (1) iarba, plantele de nutreț, cerealele. 2 vt (Pex) A tăia. 3 vt (Fig; instrumentul e o armă, o boală etc.) A omorî. 4 vt (D. animale; nob) A paște. 5 vr (D. animale) A-și lovi, în mers, picioarele unul de celălalt. 6 vr (D. cal) A se răni cu potcoava când se cosește (5). 7 vr (D. haine) A se roade prin frecare.

COSÍ, cosesc, vb. IV. 1. Tranz. (Folosit și absolut) A tăia cu coasa sau cu mașina de cosit, iarba, plantele de nutreț, cerealele. Nu-mi bat capul ce-or gîndi vecinii, N-am cosit din holda lor un pai. BENIUC, V. 9. Trudită, chinuită coasă, Vei mai cosi tu numai iarbă? GOGA, C. P. 23. Cînd mă sculai, îi zării pe tustrei cosind în fundul de la deal al poienii, moșneagul în frunte și băietanii după el. HOGAȘ, M. N. 70. Iarba pe tot șesul de cosit e gata. MACEDONSKI, 6. I 187. ◊ (Metaforic) Mă dusei cu coasa-n luncă Și cosii jale adîncă. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 222. ♦ Fig. A distruge, a nimici, a omorî. Deodată vîntul rece Fără vreme vă cosește. ALECSANDRI, P. A. 64. O! cum vremea cu moartea cosesc fără-ncetare! Cum schimbătoarea lume fugind o rennoiesc. ALEXANDRESCU, P. 38. 2. Refl. (Mai ales despre cai) A se lovi, în mers, cu un picior de celălalt (adesea rănindu-se). Calul din dreapta se cosește. ◊ (Despre părțile de jos ale pantalonilor) A se roade. Taie din turul pantalonilor ca să-i cîrpească pe unde se cosesc. DELAVRANCEA, H. T. 13.

A COSÍ ~ésc tranz. 1) (cereale, plante de nutreț) A tăia de la rădăcină cu coasa. 2) (persoane) A omorî în masă (în urma unui război, unor epidemii etc.); a zeciui; a decima. /<sl. kositi

A SE COSÍ mă ~ésc intranz. 1) A lovi în mers picior de picior. 2) (despre manșeta pantalonilor) A se roade în timpul mersului. /<sl. kositi

cosí v. 1. a tăia cu coasa: grânele se cosesc către sfârșitul lui Iulie; 2. fig. a face să piară, a nimici: cum vremea cu moartea cosește fără ’ncetare GR. AL.; 3. a-și jupui picioarele de umblet (despre cai).

cosésc v. tr. (bg. kósĭy, cosesc, sîrb. kositi se, a se uza pin frecare, rus. kositĭ, a cosi, a tăĭa de-a curmezișu). Taĭ cu coasa: a cosi ĭarba. Fig. Ĭ-a cosit moartea, ĭ-a secerat, ĭ-a răpit. V. refl. (neol. după fr. se faucher). A se meria, a se izbi picĭor peste picĭor în mers (vorbind de caiĭ răŭ conformațĭ): acest cal se cosește.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

cosi (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. cosesc, imperf. 3 sg. cosea; conj. prez. 3 să cosească

cosí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. cosésc, imperf. 3 sg. coseá; conj. prez. 3 sg. și pl. coseáscă

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

Intrare: cosi
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • cosi
  • cosire
  • cosit
  • cositu‑
  • cosind
  • cosindu‑
singular plural
  • cosește
  • cosiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • cosesc
(să)
  • cosesc
  • coseam
  • cosii
  • cosisem
a II-a (tu)
  • cosești
(să)
  • cosești
  • coseai
  • cosiși
  • cosiseși
a III-a (el, ea)
  • cosește
(să)
  • cosească
  • cosea
  • cosi
  • cosise
plural I (noi)
  • cosim
(să)
  • cosim
  • coseam
  • cosirăm
  • cosiserăm
  • cosisem
a II-a (voi)
  • cosiți
(să)
  • cosiți
  • coseați
  • cosirăți
  • cosiserăți
  • cosiseți
a III-a (ei, ele)
  • cosesc
(să)
  • cosească
  • coseau
  • cosi
  • cosiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

cosi, cosescverb

  • 1. tranzitiv A tăia (cu coasa sau cu o mașină agricolă) plante de nutreț, cereale etc. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: tăia
    • format_quote Nu-mi bat capul ce-or gîndi vecinii, N-am cosit din holda lor un pai. BENIUC, V. 9. DLRLC
    • format_quote Trudită, chinuită coasă, Vei mai cosi tu numai iarbă? GOGA, C. P. 23. DLRLC
    • format_quote Cînd mă sculai, îi zării pe tustrei cosind în fundul de la deal al poienii, moșneagul în frunte și băietanii după el. HOGAȘ, M. N. 70. DLRLC
    • format_quote Iarba pe tot șesul de cosit e gata. MACEDONSKI, 6. I 187. DLRLC
    • format_quote metaforic Mă dusei cu coasa-n luncă Și cosii jale adîncă. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 222. DLRLC
    • 1.1. figurat Decima, distruge, nimici, omorî, zeciui. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Deodată vîntul rece Fără vreme vă cosește. ALECSANDRI, P. A. 64. DLRLC
      • format_quote O! cum vremea cu moartea cosesc fără-ncetare! Cum schimbătoarea lume fugind o rennoiesc. ALEXANDRESCU, P. 38. DLRLC
  • 2. reflexiv A lovi, în mers, un picior de celălalt. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Calul din dreapta se cosește. DLRLC
    • 2.1. (Despre manșeta pantalonilor) A se roade. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: roade
      • format_quote Taie din turul pantalonilor ca să-i cîrpească pe unde se cosesc. DELAVRANCEA, H. T. 13. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.