opțiuni
  • info

13 definiții pentru cotit

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

COTIT, -Ă, cotiți, -te, adj. (Despre râuri, drumuri etc.) Care face ocoluri sau are cotituri; sinuos, întortocheat. – V. coti.

COTIT, -Ă, cotiți, -te, adj. (Despre râuri, drumuri etc.) Care face ocoluri sau are cotituri; sinuos, întortocheat. – V. coti.

cotit1 sn [At: DA / V: coțit1 / Pl: ~uri / E: coti2] 1-7 Cotire (1-7). 8 (Nob) Încovoiere. 9-15 Cotire (9-15). 16 Cotărire (1). 17 (Îvr; pan) Batere. 18 (Îvr) Cotărire (2).

cotit2, ~ă a [At: LET. I, 230/4 / V: coțit2 / Pl: ~iți, ~e / E: coti2!] 1 (Înv) Atins cu cotul2 (1) Si: cotelit2 (8), (înv) încotat2. 2 (Înv) Lovit cu cotul1 (1) Si: cotelit2 (9), (înv) încotat2. 3 (Înv) Făcut atent cu cotul2 (1) Si: cotelit2 (10), (înv) încotat2. 4 (Înv) Contactat cu cotul2 (2) Cf coti.2 (8) Si: cotelit2 (11), (înv) încotat2. 5 (D. drumuri, râuri etc.) Care își schimbă direcția Si: cotigit2 (1). 6 (D. drumuri, râuri etc.) Șerpuit2. 7 (D. o direcție, un drum) Părăsit pentru altă direcție. 8 (Nob) Încovoiat2. 9 (D. oameni; rar) Condus pe un drum cotit spre a se rătăci. 10 (D. obiecte; rar) Întors într-o altă direcție. 11 (Rar) Ocolit2. 12 (Rar) Evitat. 13 (Înv) Cotărit2 (1). 14 (Înv) Bătut2. 15 (Înv) Cotărit2 (2).

COTIT, -Ă, cotiți, -te, adj. (Despre drumuri, rîuri etc.) Care are cotituri, care cotește; întortocheat. Oricît de cotită i-a fost calea, tot ajunse la vreme. SADOVEANU, P. M. 193. Vin’ cu mine... Taina liniștei înalte să ne fure Prin cotite luminișuri de pădure. TOPÎRCEANU, B. 43. Aici era, ce să-ți spui! frumusețea de pe lume. Niște cărări sucite și cotite, acoperite cu un fel de iarbă mărunțică, de părea că erau niște covoare așternute. ISPIRESCU, L. 243. Și de cînd m-am haiducit Drag îmi e drumul cotit, Cînd văd tabere viind Și ciocoi înalbăstrind. ALECSANDRI, P. P. 259. ◊ (Adverbial) Cavalcada fugea cotit, iepurește, pe valea cealaltă. SADOVEANU, Z. C. 24.

cotit a. 1. cu ocoluri, în zigzag: drum cotit; 2. măsurat cu cotul: butoiu cotit. ║ n. lucrarea de.a cotări și efectul ei: cotitul vaselor.

coțit1 sn vz cotit1

coțit2, ~ă a vz cotit2

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

COTIT adj. întortocheat, sinuos, sucit, șerpuit, șerpuitor, (rar) șerpuind, (înv. și reg.) șovăit, (înv.) serpentin. (Un drum ~.)

COTIT s. v. cotire.

COTIT adj. întortocheat, sinuos, sucit, șerpuit, șerpuitor, (rar) șerpuind, (înv. și reg.) șovăit, (înv.) serpentin. (Un drum ~.)

COTIT s. cîrmire, cîrmit, cotire, viraj, virare, virat, (pop.) cîrnire, cîrnit. (In timpul ~ unui vehicul.)

Cotit ≠ drept, necotit

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

a o da cotită expr. 1. a se eschiva de la un răspuns concret. 2. a se dezice de o afirmație anterioară.

Intrare: cotit
cotit adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cotit
  • cotitul
  • cotitu‑
  • cotită
  • cotita
plural
  • cotiți
  • cotiții
  • cotite
  • cotitele
genitiv-dativ singular
  • cotit
  • cotitului
  • cotite
  • cotitei
plural
  • cotiți
  • cotiților
  • cotite
  • cotitelor
vocativ singular — —
plural — —
coțit
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

cotit, cotităadjectiv

  • 1. (Despre râuri, drumuri etc.) Care face ocoluri sau are cotituri. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: sinuos întortocheat antonime: drept
    • format_quote Oricît de cotită i-a fost calea, tot ajunse la vreme. SADOVEANU, P. M. 193. DLRLC
    • format_quote Vin’ cu mine... Taina liniștei înalte să ne fure Prin cotite luminișuri de pădure. TOPÎRCEANU, B. 43. DLRLC
    • format_quote Aici era, ce să-ți spui! frumusețea de pe lume. Niște cărări sucite și cotite, acoperite cu un fel de iarbă mărunțică, de părea că erau niște covoare așternute. ISPIRESCU, L. 243. DLRLC
    • format_quote Și de cînd m-am haiducit Drag îmi e drumul cotit, Cînd văd tabere viind Și ciocoi înalbăstrind. ALECSANDRI, P. P. 259. DLRLC
    • format_quote (și) adverbial Cavalcada fugea cotit, iepurește, pe valea cealaltă. SADOVEANU, Z. C. 24. DLRLC
etimologie:
  • vezi coti DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.