12 definiții pentru cruzime

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CRUZIME, cruzimi, s. f. Atitudine, faptă crudă; ferocitate, bestialitate, barbarie, cruzie. – Crud + suf. -ime.

CRUZIME, cruzimi, s. f. Atitudine, faptă crudă; ferocitate, bestialitate, barbarie, cruzie. – Crud + suf. -ime.

cruzime sf [At: ANON. CAR. / Pl: ~mi / E: crud + -ime] 1 (Înv) Nedezvoltare. 2 Ferocitate. 3-4 Atitudine sau faptă crudă.

CRUZIME, cruzimi, s. f. Purtare, atitudine, faptă crudă, lipsă de milă, de omenie; ferocitate, barbarie. Zîmbetul i se ștergea încetișor de pe fața rotundă făcînd loc cruzimii și fricii. DUMITRIU, V. L. 41. Descoperi deodată cruzimea oamenilor și mizeriile vieții. BART, E. 305. Cruzimea voastră de păgîni Pe drumuri ne aruncă, cînd sîntem bolnavi ori bătrîni. NECULUȚĂ, Ț. D. 115.

CRUZIME ~i f. Caracter crud; faptă sau purtare crudă. [Art. cruzimea; G.-D. cruzimii] /crud + suf. ~ime

cruzime f. 1. pornire rea de a face să sufere pe alții; 2. faptă crudă.

cruzíme f. (d. crud). Ferocitate, barbarie, neomenie. V. cruditate.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

cruzime s. f., g.-d. art. cruzimii; pl. cruzimi

cruzime s. f., g.-d. art. cruzimii; pl. cruzimi

cruzime s. f., g.-d. art. cruzimii; pl. cruzimi

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

CRUZIME s. v. răutate.

CRUZIME s. asprime, barbarie, brutalitate, ferocitate, neîndurare, neomenie, răutate, sălbăticie, violență, vitregie, (rar) nemilă, nemilostivire, (pop.) cîinie, cîinoșenie, (înv. și reg.) năsilnicie, (înv.) crîncenie, cruzie, cumpliciune, cumplire, grozăvie, neomenire, răiciune, sălbătăcime, sălbăticiune, sirepie, varvarie, (fig.) duritate. (~ purtării cuiva.)

Cruzime ≠ blândețe, milă, tandrețe

Intrare: cruzime
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cruzime
  • cruzimea
plural
  • cruzimi
  • cruzimile
genitiv-dativ singular
  • cruzimi
  • cruzimii
plural
  • cruzimi
  • cruzimilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

cruzime, cruzimisubstantiv feminin

  • 1. Atitudine, faptă crudă. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Zîmbetul i se ștergea încetișor de pe fața rotundă făcînd loc cruzimii și fricii. DUMITRIU, V. L. 41. DLRLC
    • format_quote Descoperi deodată cruzimea oamenilor și mizeriile vieții. BART, E. 305. DLRLC
    • format_quote Cruzimea voastră de păgîni Pe drumuri ne aruncă, cînd sîntem bolnavi ori bătrîni. NECULUȚĂ, Ț. D. 115. DLRLC
etimologie:
  • Crud + -ime. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.