opțiuni
  • info

11 definiții pentru crăci

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CRĂCI, crăcesc, vb. IV. Tranz. și refl. A (se) crăcăna. – Din crac2.

CRĂCI, crăcesc, vb. IV. Tranz. și refl. A (se) crăcăna. – Din crac2.

crăci [At: CREANGĂ, P. 54 / Pzi: ~ăcesc / E: crac] (Pfm) 1-2 vtr (D. oameni) A (se) crăcăna (3-4). 3 vt (Pex; d. obiecte) A se desface în unghi. 4-5 vtr (D. dinții ferăstrăului) A (se) strâmba în direcții diferite. 6 vr (D. oameni) A merge cu picioarele depărtate.

CRĂCI, crăcesc, vb. IV. Refl. A depărta mult, în lături, picioarele; a se crăcăna. Frîntul... se crăcea așa de tare că ajungea cu coșul pînă la pămînt. SBIERA, P. 262. Dracul se crăcește c-un picior la asfințit și cu unul la răsărit. CREANGĂ, P. 54. ◊ Tranz. (Cu privire la picioare) A desface în lături, a depărta.

crăcì v. Mold. a crăcăna: se crăcește cu un picior la răsărit CR.

crăcésc (mă) v. refl. (d. crac). Pop. Triv. Mă crăcănez.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

crăci (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. crăcesc, 3 sg. crăcește, imperf. 1 crăceam; conj. prez. 1 sg. să crăcesc, 3 să crăcească

crăci (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. crăcesc, imperf. 3 sg. crăcea; conj. prez. 3 să crăcească

crăci vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. crăcesc, imperf. 3 sg. crăcea; conj. prez. 3 sg. și pl. crăcească

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

CRĂCI vb. v. crăcăna.

crăci vb. v. CRĂCĂNA.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

crăci, crăcesc, vb. tranz, refl. – A (se) crăcăna. ♦ (top.) Crăcești, numele vechi al satului Mara (com. Desești), din Maramureșul istoric. – Din crac „picior” (DEX, MDA).

Intrare: crăci
verb (VT406)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • crăci
  • crăcire
  • crăcit
  • crăcitu‑
  • crăcind
  • crăcindu‑
 singular plural
  • crăcește
  • crăciți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • crăcesc
 (să)
  • crăcesc
  • crăceam
  • crăcii
  • crăcisem
a II-a (tu)
  • crăcești
 (să)
  • crăcești
  • crăceai
  • crăciși
  • crăciseși
a III-a (el, ea)
  • crăcește
 (să)
  • crăcească
  • crăcea
  • crăci
  • crăcise
plural I (noi)
  • crăcim
 (să)
  • crăcim
  • crăceam
  • crăcirăm
  • crăciserăm
  • crăcisem
a II-a (voi)
  • crăciți
 (să)
  • crăciți
  • crăceați
  • crăcirăți
  • crăciserăți
  • crăciseți
a III-a (ei, ele)
  • crăcesc
 (să)
  • crăcească
  • crăceau
  • crăciră
  • crăciseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

crăci, crăcescverb

  • 1. A (se) crăcăna. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: crăcăna
    • format_quote Frîntul... se crăcea așa de tare că ajungea cu coșul pînă la pămînt. SBIERA, P. 262. DLRLC
    • format_quote Dracul se crăcește c-un picior la asfințit și cu unul la răsărit. CREANGĂ, P. 54. DLRLC
etimologie:
  • crac DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.