cumpătat¹ sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: cumpăta] (Înv) 1 Potrivire. 2 Dispunere. 3 Îndrumare. 4 Uneltire. 5 Cumpătare (5). 6 Străduință. 7 Economisire. 8 Păstrare. 9 Menajare. 10 Moderație. 11-12 Cumpătare (11-12).

cumpătat², ~ă a [At: LB / Pl: ~ați, ~e / E: cumpăta] 1 (Înv) Potrivit². 2 Dispus². 3 Îndrumat². 4 Uneltit². 5 Determinat să facă ceva. 6 Străduit². 7 Economisit². 8 Păstrat². 9 Menajat². 10 Moderat². 11 Chibzuit. 12 Calculat. 13 Cu măsură. 14 Blând. 15 Păstrător.

CUMPĂTAT, -Ă, cumpătați, -te, adj. (Despre oameni și despre manifestări ale lor) Cu măsură, stăpînit, sobru, așezat, cuminte. Cu rostul ei cel blajin, cu purtarea: cea cumpătată, se făcu de o iubiră pînă și cumnatele ei. ISPIRESCU, L. 40.

CUMPĂTAT ~tă (~ți, ~te) Care vădește cumpătare; cu simțul măsurii; sobru; auster. /Din cumpătat

cumpătat a. 1. potrivit, moderat; 2. înfrânat dela plăceri.

cumpătát, -ă adj. Moderat, înfrînat, sobru. Adv. A trăi cumpătat.

CUMPĂTAT adj. 1. v. calculat. 2. astâmpărat, așezat, chibzuit, cuminte, cumințit, domolit, echilibrat, liniștit, potolit, reținut, rezervat, serios, sobru, stăpânit, temperat. (Om ~.) 3. așezat, chibzuit, echilibrat, liniștit, pașnic, potolit, tihnit. (O viață ~.)

CUMPĂTAT adj. 1. calculat, chibzuit, cumpănit, echilibrat, înfrînat, măsurat, moderat, ponderat, socotit, (prin vestul Transilv.) samalit. (Un om ~; o viață ~.) 2. astîmpărat, așezat, chibzuit, cuminte, cumințit, domolit, echilibrat, liniștit, potolit, reținut, rezervat, serios, sobru, stăpînit, temperat. (Om ~.) 3. așezat, chibzuit, echilibrat, liniștit, pașnic, potolit, tihnit. (O viață ~.)

Cumpătat ≠ necumpătat, nesocotit