curajos, ~oasă [At: CARAGIALE, O. VII, 27 / V: (înv) ~agios / Pl: ~oși, ~oase / E: fr courageux, it coraggioso] 1 a Plin de curaj (1). 2 a Ferm. 3 a Inimos. 4 av Cu curaj (1).

CURAJOS, -OASĂ, curajoși, -oase, adj. (În opoziție cu fricos, laș) Plin de curaj, de îndrăzneală; care nu șovăie în fața primejdiei, nu se teme de dificultăți; îndrăzneț, ferm, viteaz. Mărunt, cu nasul și ochii mari, Ghigu era curajos și iute în mișcări. BASSARABESCU, V. 10. ♦ (Despre acțiuni, gesturi) Care exprimă, care vădește curaj. O faptă curajoasă. – Variantă: (învechit) curagios, -oasă (CARAGIALE, O. VII 27) adj.

CURAJOS, -OASĂ adj. Plin de curaj; îndrăzneț, viteaz, brav. [Var. curagios, -oasă adj. / < fr. courageux, cf. it. coraggioso].

CURAJOS, -OASĂ adj. plin de curaj; îndrăzneț, viteaz, brav. (< fr. courageux)

CURAJOS ~oasă (~oși, ~oase) Care este plin de curaj; fără teamă; îndrăzneț; brav; cutezător. /<fr. courageux

curajós, -oásă adj. (fr. courageux). Îndrăzneț, viteaz.

curagios, ~oasă a vz curajos

CURAGIOS, -OASĂ adj. v. curajos.

curagios a. plin de curaj.

curajos adj. m., pl. curajoși; f. curajoasă, pl. curajoase

curajos adj. m., pl. curajoși; f. curajoasă, pl. curajoase

curajos adj. m., pl. curajoși; f. sg. curajoasă, pl. curajoase

curajos

CURAJOS adj., adv. 1. adj. brav, cutezător, dârz, inimos, îndrăzneț, neînfricat, semeț, viteaz, (livr.) intrepid, petulant, temerar, (rar) bărbat, (înv. și pop.) voinic, (înv.) hrăbor, neînfricoșat. (Om ~.) 2. adj. bărbătesc, viteaz, vitejesc, (reg.) bărbătos. (Atitudine, faptă ~oasă.) 3. adv. bărbătește, eroic, vitejește, (pop.) voinicește. (S-a luptat ~.)

CURAJOS adj., adv. 1. adj. brav, cutezător, dîrz, inimos, îndrăzneț, neînfricat, semeț, viteaz, (livr.) intrepid, petulant, temerar, (rar) bărbat, (înv. și pop.) voinic, (înv.) hrăbor, neînfricoșat. (Om ~.) 2. adj. bărbătesc, viteaz, vitejesc, (reg.) bărbătos. (Atitudine, faptă ~.) 3. adv. bărbătește, eroic, vitejește, (pop.) voinicește. (S-a luptat ~.)

Curajos ≠ fricos, laș