16 definiții pentru cuviincios

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CUVIINCIÓS, -OÁSĂ, cuviincioși, -oase, adj. 1. Care respectă regulile bunei-cuviințe, care corespunde acestor reguli; decent, politicos; cuvios (2). 2. (Înv.) Potrivit, corespunzător; convenabil. [Pr.: -vi-in-] – Cuviință + suf. -ios.

cuviincios, ~oa a [At: AMIRAS, ap. LET. III, 174 / Pl: ~oși, ~oase / E: cuviință + -os] (înv) 1 Care îi revine cuiva pe drept, pe merit. 2 Potrivit (corespunzător). 3 Competent. 4 Suficient. 5 Motivat. 6 Just. 7 Necesar. 8 Prețios. 9 Conform cerințelor societății, moralei sau religiei. 10 Politicos. 11 Decent. 12 Cuvios.

CUVIINCIÓS, -OÁSĂ, cuviincioși, -oase, adj. 1. Care respectă regulile bunei cuviințe, care corespunde acestor reguli; decent, politicos; cuvios (2). 2. (Înv.) Potrivit, corespunzător, convenabil. [Pr.: -vi-in-] – Cuviință + suf. -ios.

CUVIINCIÓS, -OÁSĂ, cuviincioși, -oase, adj. 1. Care respectă regulile bunei-cuviințe, care corespunde (pe deplin) acestor reguli; decent, politicos. Vorba «leliță» e cuviincioasă la noi la Păstrăveni. SADOVEANU, N. F. 7. Între țăranii fruntași... era și moș Ion Roată, om cinstit și cuviincios. CREANGĂ, A. 151. ◊ (Adverbial) Harap-Alb... se înfățișează cuviincios înaintea împăratului. CREANGĂ, P. 257. 2. (Învechit și arhaizant) Potrivit, nimerit, corespunzător, convenabil. N-am nimerit totdeauna florile cele mai cuviincioase. GALACTION, O. I 33. I-au dat sfat cuviincios. CONTEMPORANUL, I 162. Merse cătana-n pătatul împărătesc și, după ce făcu cele cuviincioase, și după ce-l salută cum se cade...zise... RETEGANUL, P. III 18. Acum s osind vremea cuviincioasă... împlinim și cea... de pe urmă datorie. DACIA LIT. 40.

CUVIINCIÓS ~oásă (~óși, ~oáse) Care respectă buna-cuviință; decent. [Sil. -vi-in-] /cuviință + suf. ~ios

cuviincios a. care se cuvine, cum se cuvine: convenabil, demn. [Dela cuviință].

cuviincĭós, -oásă adj. (d. cuviință). Care se cuvine, convenabil, demn, decent. Adv. A te purta cuviincĭos.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

cuviincios (desp. -vi-in-cios) adj. m., pl. cuviincioși; f. cuviincioa, pl. cuviincioase

cuviincios (-vi-in-cios) adj. m., pl. cuviincioși; f. cuviincioasă, pl. cuviincioase

cuviinciós adj. m. (sil. -vi-in-cios), pl. cuviincióși; f. sg. cuviincioásă, pl. cuviincioáse

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

CUVIINCIÓS adj. v. adecvat, cerut, conform, convenabil, corespunzător, cuvenit, indicat, meritat, necesar, nimerit, oportun, potrivit recomandabil, recomandat, trebuincios, trebuitor.

CUVIINCIOS adj. decent, politicos, respectuos, (livr.) reverențios. (O atitudine ~.)

cuviincios adj. v. ADECVAT. CERUT. CONFORM. CONVENABIL. CORESPUNZĂTOR. CUVENIT. INDICAT. MERITAT. NECESAR. NIMERIT. OPORTUN. POTRIVIT. RECOMANDABIL. RECOMANDAT. TREBUINCIOS. TREBUITOR.

Cuviincios ≠ neamabil, indecent, obraznic, impertinent, insolent, nerușinos

Intrare: cuviincios
cuviincios adjectiv
  • silabație: cu-vi-in-cios info
adjectiv (A51)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cuviincios
  • cuviinciosul
  • cuviinciosu‑
  • cuviincioa
  • cuviincioasa
plural
  • cuviincioși
  • cuviincioșii
  • cuviincioase
  • cuviincioasele
genitiv-dativ singular
  • cuviincios
  • cuviinciosului
  • cuviincioase
  • cuviincioasei
plural
  • cuviincioși
  • cuviincioșilor
  • cuviincioase
  • cuviincioaselor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

cuviincios, cuviincioaadjectiv

  • 1. Care respectă regulile bunei-cuviințe, care corespunde acestor reguli; cuvios. DEX '09 DLRLC
    • format_quote Vorba «leliță» e cuviincioasă la noi la Păstrăveni. SADOVEANU, N. F. 7. DLRLC
    • format_quote Între țăranii fruntași... era și moș Ion Roată, om cinstit și cuviincios. CREANGĂ, A. 151. DLRLC
    • format_quote (și) adverbial Harap-Alb... se înfățișează cuviincios înaintea împăratului. CREANGĂ, P. 257. DLRLC
  • 2. învechit Convenabil, corespunzător, nimerit, potrivit. DEX '09 DLRLC
    • format_quote N-am nimerit totdeauna florile cele mai cuviincioase. GALACTION, O. I 33. DLRLC
    • format_quote I-au dat sfat cuviincios. CONTEMPORANUL, I 162. DLRLC
    • format_quote Merse cătana-n pălatul împărătesc și, după ce făcu cele cuviincioase, și după ce-l salută cum se cade...zise... RETEGANUL, P. III 18. DLRLC
    • format_quote Acum sosind vremea cuviincioasă... împlinim și cea... de pe urmă datorie. DACIA LIT. 40. DLRLC
etimologie:
  • Cuviință + sufix -ios. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.