opțiuni
  • info

9 definiții pentru cățeluș

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CĂȚELUȘ, cățeluși, s. m. Diminutiv al lui cățel (I 1). – Cățel + suf. -uș.

CĂȚELUȘ, cățeluși, s. m. Diminutiv al lui cățel (I 1). – Cățel + suf. -uș.

cățeluș[1] sm [At: ANON. CAR. / V: cățăl~ / Pl: ~i / E: cățel + -uș] 1-4 (Șhp) Cățel (1) (mic). 5-6 Cățel (2-3) (mic). modificată

  1. În original apare și forma de feminin: , ~ă, fără exemplificarea desinenței de plural ~e. Probabil greșeală, întrucât în același dicționar există cuvânt-titlu separat pentru cățelușă. — Ladislau Strifler

CĂȚELUȘ, cățeluși, s. m. Diminutiv al lui cățel (I 1); cotei. Îi știu, cîinii ăia... sînt niște cățeluși. CAMIL PETRESCU, T. II 72. A găsit-o [pe cățea] culcată pe un mindir de paie și avînd împrejurul ei o grămadă de cățeluși, mici cît pumnul. ODOBESCU, S. III 42. Mîngîia... un cățeluș mic din casă. ALEXANDRESCU, M. 285.

CĂȚELUȘ, căteluși, s. m. Diminutiv al lui cățel (I 1).

cățelúș, -ă s., pl. ĭ, fem. e. Cățel și maĭ mic, cățea și maĭ mică.

cățăluș, ~ă sm vz cățeluș[1]

  1. Trimiterea este doar la forma masculină. Forma feminină este un cuvânt-titlu separat – cățelușă. — Ladislau Strifler

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

cățeluș s. m., pl. cățeluși

cățeluș s. m., pl. cățeluși

cățeluș s. m., pl. cățeluși

Intrare: cățeluș
cățeluș substantiv masculin
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cățeluș
  • cățelușul
  • cățelușu‑
plural
  • cățeluși
  • cățelușii
genitiv-dativ singular
  • cățeluș
  • cățelușului
plural
  • cățeluși
  • cățelușilor
vocativ singular —
plural —
cățăluș
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

cățeluș, cățelușisubstantiv masculin

  • 1. Diminutiv al lui cățel. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: cotei
    • format_quote Îi știu, cîinii ăia... sînt niște cățeluși. CAMIL PETRESCU, T. II 72. DLRLC
    • format_quote A găsit-o [pe cățea] culcată pe un mindir de paie și avînd împrejurul ei o grămadă de cățeluși, mici cît pumnul. ODOBESCU, S. III 42. DLRLC
    • format_quote Mîngîia... un cățeluș mic din casă. ALEXANDRESCU, M. 285. DLRLC
etimologie:
  • Cățel + sufix -uș. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.