10 definiții pentru dăngăni

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DĂNGĂNÍ, pers. 3 dắngăne, vb. IV. Intranz. (Despre clopote) A suna. [Prez. ind. și: dăngănéște] – Dang + suf. -ăni.

dăngăni [At: RESMERIȚĂ, D. / Pzi: ~nésc, dăngăn / E: dang + -ăni] 1 vi (D. clopote, tălăngi) A scoate sunete caracteristice prin lovire, clătinare etc. Si: a bate, a suna. 2 vi (Rar; pan; d. oameni) A bate (ritmic) cu degetele în ceva, în semn de nerăbdare, plictiseală, nervozitate etc. 3 vt (Reg) A mângâia.

DĂNGĂNÍ, pers. 3 dăngănește, vb. IV. Intranz. (Despre clopote) a suna. – Dang + suf. -ăni.[1]

  1. După DEX’09: [Prez. ind. și: dắngăne]. — LauraGellner

DĂNGĂNÍ, dăngănesc, vb. IV. Intranz. (Despre clopot) A suna.

A DĂNGĂNÍ ~ésc intranz. (despre clopote) A produce dangăte; a face „dang”; a bate. /Din dang

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

!dăngăni (a ~) vb., ind. prez. 3 sg. dăngăne/dăngănește, 3 pl. dăngăn/dăngănesc, imperf. 3 sg. dăngănea; conj. prez. 3 să dăngăne/să dăngănească

dăngăni (a dăngăni) vb., ind. prez. 3 sg. dăngănește / dăngăne, imperf. 3 sg. dăngănea; conj. prez. 3 să dăngănească / să dăngăne

dăngăní vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. dăngănésc, imperf. 3 sg. dăngăneá; conj. prez. 3 sg. și pl. dăngăneáscă

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

DĂNGĂNI vb. a bate, a suna, (prin Ban.) a zvoni. (~ clopotul la biserică.)

Intrare: dăngăni
verb (V401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • dăngăni
  • dăngănire
  • dăngănit
  • dăngănitu‑
  • dăngănind
  • dăngănindu‑
singular plural
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
a II-a (tu)
a III-a (el, ea)
  • dăngănește
(să)
  • dăngănească
  • dăngănea
  • dăngăni
  • dăngănise
plural I (noi)
a II-a (voi)
a III-a (ei, ele)
  • dăngănesc
(să)
  • dăngănească
  • dăngăneau
  • dăngăni
  • dăngăniseră
verb (V334)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • dăngăni
  • dăngănire
  • dăngănit
  • dăngănitu‑
  • dăngănind
  • dăngănindu‑
singular plural
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
a II-a (tu)
a III-a (el, ea)
  • dăngăne
(să)
  • dăngăne
  • dăngănea
  • dăngăni
  • dăngănise
plural I (noi)
a II-a (voi)
a III-a (ei, ele)
  • dăngăne
(să)
  • dăngăne
  • dăngăneau
  • dăngăni
  • dăngăniseră
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

dăngăni / dăngăniverb

etimologie:
  • Dang + sufix -ăni. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.