7 definiții pentru dăscălitură
Explicative DEX
DĂSCĂLITURĂ, dăscălituri, s. f. (Rar) Dăscăleală. – Dăscăli + suf. -tură.
DĂSCĂLITURĂ, dăscălituri, s. f. (Rar) Dăscăleală. – Dăscăli + suf. -tură.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ionel_bufu
- acțiuni
dăscălitură sf [At: CADE / Pl: ~ri / E: dăscăli + -tură] (Reg) Dăscăleală (1).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DĂSCĂLITURĂ, dăscălituri, s. f. (Rar) Dăscăleală.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DĂSCĂLIT sbst., DĂSCĂLITURĂ (pl. -turi) sf. F Faptul de a dascăli: muierea se puse pre el cu dăscălitura și... atîta-l dascăli, pînă-l făcu de se duse la rit (CIAUȘ.).
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
Ortografice DOOM
dăscălitură (rar) s. f., g.-d. art. dăscăliturii; pl. dăscălituri
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
dăscălitură (rar) s. f., g.-d. art. dăscăliturii; pl. dăscălituri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
dăscălitură s. f., g.-d. art. dăscăliturii; pl. dăscălituri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: dăscălitură
dăscălitură substantiv feminin
| substantiv feminin (F43) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
dăscălitură, dăscăliturisubstantiv feminin
- 1. Dăscăleală. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: dăscăleală
etimologie:
- Dăscăli + -tură. DEX '98 DEX '09
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.