9 definiții pentru degenerat

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DEGENERAT, -Ă, degenerați, -te, adj. Care și-a pierdut însușirile morfologice sau funcționale (caracteristice genului sau speciei). – V. degenera.

DEGENERAT, -Ă, degenerați, -te, adj. Care și-a pierdut însușirile morfologice sau funcționale (caracteristice genului sau speciei). – V. degenera.

degenerat1 sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: degenera] 1-14 Degenerare (1-14).

degenerat2, ~ă a [At: NEGULICI, E. II, 230/6 / Pl: ~ați, ~e / E: degenera] 1-8 Care și-a pierdut (total sau) parțial unele însușiri (morfologice sau) funcționale caracteristice genului sau speciei, în urma acțiunii unor factori (de mediu sau) ereditari. 9-12 (Fig) Care s-a schimbat în (mai) (rău sau) în (mai) grav, pierzând caracterul inițial. 13-14 (Fig) Care a ajuns într-o stare (mai) rea Si: decăzut2.

DEGENERAT, -Ă, degenerați, -te, adj. Care și-a pierdut calitățile fizice sau psihice (caracteristice genului sau speciei). Luptătorii ceilalți păreau niște mistreți degenerați. SADOVEANU, Z. C. 80. Imbecilul e un tip degenerat, caracterizat prin anomalii fizice, dar mai ales prin turburări intelectuale și morale. CAMIL PETRESCU, U. N. 149. ◊ (Substantivat) Pesimistul modern e un degenerat. GHEREA, ST. CR. II 296.

DEGENERAT, -Ă adj., s.m. și f. (Individ) care și-a pierdut calitățile ereditare, naturale, fizice sau morale. [Cf. fr. dégénéré].

DEGENERAT, -Ă adj., s. m. f. (individ) care și-a pierdut calitățile morfologice sau funcționale. (< fr. dégénéré)

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

degenerat adj. m., pl. degenerați; f. sg. degenerată, pl. degenerate

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

DEGENERAT adj. 1. v. atrofiat. 2. v. pipernicit.

DEGENERAT adj. 1. (MED.) atrofiat, (pop.) uscat, (înv. și reg.) sec. (O mînă ~.) 2. chircit, închircit, nedezvoltat, pipernicit, pirpiriu, pricăjit, prizărit, sfrijit, (rar) nevoiaș, slab, sterp, (înv. și reg.) scăzut, (reg.) izinit, obidnic, pimnicit, pizghirit, răit, șiștav, (prin Ban.) miciculat, (prin Bucov. și Transilv.) prilestit, (prin Olt.) tîrcav. (Plantă ~.)

Intrare: degenerat
degenerat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • degenerat
  • degeneratul
  • degeneratu‑
  • degenera
  • degenerata
plural
  • degenerați
  • degenerații
  • degenerate
  • degeneratele
genitiv-dativ singular
  • degenerat
  • degeneratului
  • degenerate
  • degeneratei
plural
  • degenerați
  • degeneraților
  • degenerate
  • degeneratelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

degenerat, degeneraadjectiv

  • 1. (și) substantivat Care și-a pierdut însușirile morfologice sau funcționale (caracteristice genului sau speciei). DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Luptătorii ceilalți păreau niște mistreți degenerați. SADOVEANU, Z. C. 80. DLRLC
    • format_quote Imbecilul e un tip degenerat, caracterizat prin anomalii fizice, dar mai ales prin turburări intelectuale și morale. CAMIL PETRESCU, U. N. 149. DLRLC
    • format_quote Pesimistul modern e un degenerat. GHEREA, ST. CR. II 296. DLRLC
etimologie:
  • vezi degenera DEX '09 DEX '98 DN

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.