12 definiții pentru demobilizator
din care- explicative (6)
- morfologice (3)
- relaționale (3)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
DEMOBILIZATOR, -OARE, demobilizatori, -oare, adj. Care demobilizează (2); descurajant. – Demobiliza + suf. -tor.
DEMOBILIZATOR, -OARE, demobilizatori, -oare, adj. Care demobilizează (2); descurajant. – Demobiliza + suf. -tor.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de claudia
- acțiuni
demobilizator, ~oare a [At: SCÎNTEIA, 1953, nr. 2669 / Pl: ~i, ~oare / E: demobiliza + -tor] 1 Care lasă la vatră trupele. 2 Care trece o armată în stare de pace. 3-4 Care slăbește forța combativă și tenacitatea cuiva. 5 Descurajant.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DEMOBILIZATOR, -OARE, demobilizatori, -oare, adj. Care slăbește forța combativă, vigilența, tenacitatea cuiva (în îndeplinirea unei sarcini sau a unui scop); descurajator. Tendința de a lăsa ca lucrurile să meargă de la sine este demobilizatoare și oportunistă. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2669.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DEMOBILIZATOR, -OARE adj. Care demobilizează (2); descurajant. [< demobiliza + -tor].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DEMOBILIZATOR, -OARE adj. care demobilizează (2); descurajant. (< fr. démobilisateur)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
DEMOBILIZATOR ~oare (~ori, ~oare) Care demobilizează; în stare să demobilizeze. Acțiune ~oare. /a demobiliza + suf. ~tor
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
demobilizator adj. m., pl. demobilizatori; f. sg. și pl. demobilizatoare
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
demobilizator adj. m., pl. demobilizatori; f. sg. și pl. demobilizatoare
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
demobilizator adj. → mobilizator
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
DEMOBILIZATOR adj. v. demoralizant, demoralizator, deprimant, descurajant, descurajator.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
demobilizator adj. v. DEMORALIZANT. DEMORALIZATOR. DEPRIMANT. DESCURAJANT. DESCURAJATOR.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Demobilizator ≠ mobilizator
- sursa: Antonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
adjectiv (A66) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
demobilizator, demobilizatoareadjectiv
- sinonime: demoralizant demoralizator deprimant descurajant descurajator antonime: mobilizator
- Tendința de a lăsa ca lucrurile să meargă de la sine este demobilizatoare și oportunistă. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2669. DLRLC
-
etimologie:
- Demobiliza + sufix -tor. DEX '09 DEX '98 DN