14 definiții pentru demonic

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DEMONIC, -Ă, demonici, -ce, adj. De demon; drăcesc, diabolic, demoniac, satanic. – Din lat. daemonicus.

DEMONIC, -Ă, demonici, -ce, adj. De demon; drăcesc, diabolic, demoniac, satanic. – Din lat. daemonicus.

demonic, ~ă a [At: PONTBRIANT, D. / Pl: ~ici, ~ice / E: lat daemonicus] 1-5 Care aparține demonului (1-5) Si: demoniac (1-5), diabolic, mefistofelic, satanic. 6-10 Care se referă la demon (1-5) Si: demoniac (6-10), diabolic, mefistofelic, satanic. 11-15 Care este specific demonului (1-5) Si: demoniac (11-15), diabolic, mefistofelic, satanic. 16-20 Care provine de la demon (1-5) Si: demoniac (16-20), diabolic, mefistofelic, satanic.

DEMONIC, -Ă, demonici, -e, adj. De demon; diabolic, satanic. O sinistră și demonică făptură. C. PETRESCU, C. V. 285. Plec sîmbătă în patrie, șiavînd o demonică inspirație pe drumpoate mă-ntorc săptămîna viitoare. CARAGIALE, O. VII 25. Dintr-un șir de munți a zidit demonicul său palat. EMINESCU, N. 66.

DEMONIC, -Ă adj. De drac; diabolic, satanic; demoniac. [< lat. daemonicus].

DEMONIC, -Ă adj. diabolic; satanic; demoniac (3). (< it. demonico, lat. daemonicus)

DEMONIC ~că (~ci, ~ce) Care ține de demoni; propriu demonilor; diabolic; diavolesc; satanic; drăcesc. /<lat. demonicus

demoni(a)c a. posedat de un demon.

*demoniác, -ónic, -ă adj. și s. (vgr. daimoniakós, și daimonikós). Inspirat de demon, de dracu, nebun: om demoniac. Drăcesc, diabolic: rîs demoniac. Adv. a rîde demoniac.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

demonic adj. m., pl. demonici; f. demonică, pl. demonice

demonic adj. m., pl. demonici; f. demonică, pl. demonice

demonic adj. m., pl. demonici; f. sg. demonică, pl. demonice

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

DEMONIC adj. v. diabolic.

DEMONIC adj. diabolic, diavolesc, drăcesc, infernal, necurat, satanic, (livr.) demoniac, mefistofelic, (înv. și pop.) satanesc, (înv.) demonicesc, mamonic, satanicesc. (Planuri ~.)

Demonic ≠ angelic

Intrare: demonic
demonic adjectiv
adjectiv (A10)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • demonic
  • demonicul
  • demonicu‑
  • demonică
  • demonica
plural
  • demonici
  • demonicii
  • demonice
  • demonicele
genitiv-dativ singular
  • demonic
  • demonicului
  • demonice
  • demonicei
plural
  • demonici
  • demonicilor
  • demonice
  • demonicelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

demonic, demonicăadjectiv

  • 1. De demon. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote O sinistră și demonică făptură. C. PETRESCU, C. V. 285. DLRLC
    • format_quote Plec sîmbătă în patrie, și – avînd o demonică inspirație pe drum – poate mă-ntorc săptămîna viitoare. CARAGIALE, O. VII 25. DLRLC
    • format_quote Dintr-un șir de munți a zidit demonicul său palat. EMINESCU, N. 66. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.