opțiuni
  • info

9 definiții pentru demonolatru (adj.)

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DEMONOLATRU, -Ă, demonolatri, -e, adj., s. m. (Persoană) care adoră demonii. – Din fr. demonolâtre.

demonolatru, ~ă smf, a [At: NEGULICI / Pl: ~i, ~e / E: fr démonolâtre] 1-2 (Persoană) care adoră demonii.

DEMONOLATRU, demonolatri, adj., s. m. (Care este) adorator al demonilor. – Din fr. démonolâtre.

DEMONOLATRU, -Ă adj., s.m. și f. Adorator al demonilor. [< fr. démonolâtre].

DEMONOLATRU adj., s. m. (adorator) al demonilor. (< fr. démolâtre)

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

demonolatru (desp. -la-tru) adj. m., s. m., pl. demonolatri; adj. f., s. f. demonolatră, pl. demonolatre

demonolatru (-la-tru) adj. m., s. m., pl. demonolatri; adj. f., s. f. demonolatră, pl. demonolatre

demonolatru adj. m., s. m. (sil. -tru), pl. demonolatri; f. sg. demonolatră, pl. demonolatre

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

DEMONO- „demon, diavol”. ◊ gr. daimon „zeu, ființă supranaturală” > fr. démono-, it. id., engl. id., germ. dämono- > rom. demono-. □ ~fobie (v. -fobie), s. f., teamă patologică de diavoli; ~graf (v. -graf), s. m. și f., autor al unor scrieri despre demoni; ~grafie (v. -grafie), s. f., disciplină care tratează despre credințele religioase referitoare la demoni; ~latrie (v. -latrie), s. f., adorație a demonilor; ~latru (v. -latru), adj., s. m. și f., (persoană) care adoră demonii; ~logie (v. -logie1), s. f., disciplină care se ocupă cu studiul demonilor; ~manie (v. -manie), s. f., tulburare mintală care constă în credința de a fi stăpînit de forțe diabolice; sin. demonopatie; ~patie (v. -patie), s. f., demonomanie*.

Intrare: demonolatru (adj.)
demonolatru1 (adj.) adjectiv
  • silabație: -la-tru info
adjectiv (A96)
Surse flexiune: DOOM 3
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • demonolatru
  • demonolatrul
  • demonolatru‑
  • demonolatră
  • demonolatra
plural
  • demonolatri
  • demonolatrii
  • demonolatre
  • demonolatrele
genitiv-dativ singular
  • demonolatru
  • demonolatrului
  • demonolatre
  • demonolatrei
plural
  • demonolatri
  • demonolatrilor
  • demonolatre
  • demonolatrelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

demonolatru, demonolatrisubstantiv masculin
demonolatră, demonolatresubstantiv feminin
demonolatru, demonolatrăadjectiv

  • 1. (Persoană) care adoră demonii. DEX '09 MDA2 DEX '98 DN MDN '00 DETS
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.