opțiuni
  • info

14 definiții pentru deplin (adj.)

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DEPLIN, -Ă, deplini, -e, adj., adv. 1. Adj. Întreg, complet2 (1); desăvârșit, perfect. 2. Adv. De tot, în întregime, pe de-a-ntregul, complet. ♦ (Pop.) Așa cum trebuie, cum se cuvine. Face slujba deplin. – De4 + plin.

DEPLIN, -Ă, deplini, -e, adj., adv. 1. Adj. Întreg, complet2 (1); desăvârșit, perfect. 2. Adv. De tot, în întregime, pe de-a-ntregul, complet. ♦ (Pop.) Așa cum trebuie, cum se cuvine. Face slujba deplin. – De4 + plin.

deplin, ~ă [At: VARLAAM, C. 242 / V: dă~, ~ă, di~, ~ă a / Pl: ~i, ~e / E: de4 + plin] 1 av De tot. 2 av În întregime. 3 av (Pop) Așa cum trebuie (și cum se cuvine). 4 a Întreg. 5 a Desăvârșit. 6 av (Înv; îs) ~ împuternicit Plenipotențiar. 7 av (Înv; îe) Să fie (cuvântul, voia) deplin(ă) Să se împlinească. 8-9 a, av (Înv; d. durată de timp) Încheiat. 10 av (Înv) Tocmai.

DEPLIN2, -Ă, deplini, -e, adj. Întreg, complet, desăvîrșit, perfect, neștirbit. Nu era stăpîn deplin pe piciorul stîng. DUMITRIU, N. 59. Nimic n-ar putea măsura mai bine dimensiunile misterioase ale lumii ca ascultarea atentă, în liniștea deplină a nopții, a marelui dialog dintre ape și pietre. BOGZA, C. O. 136. Luptătorii cauzelor drepte vor biruința deplină. CAMIL PETRESCU, T. III 324. Ea e stăpînă deplină pe veniturile ei. REBREANU, R. I 190. ♦ Ajuns la maturitate. Primăvara toate sînt proaspete, dar nu depline. DELAVRANCEA, A. 5.

DEPLIN1 ~ă (~i, ~e) 1) Care include toate elementele necesare; desăvârșit; total; complet; întreg. Putere ~ă. 2) fig. Care este cât se poate de mare; total. /de + plin

deplin a. complet, întreg. [Lit. plin de tot]. ║ adv. cu totul, absolut: pe deplin mulțumit.

deplín, -ă adj. (de și plin). Complet, perfect, întreg: învățat deplin, fericire deplină, victorie deplină. Adv. În mod deplin: îs deplin (saŭ pe deplin) convins, fericit.

diplin, ~ă av, a vz deplin

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

deplin1 (desp. de-plin) adj. m., pl. deplini; f. deplină, pl. depline

deplin (de-plin) adj. m., pl. deplini; f. deplină, pl. depline

deplin adj. m. (sil. -plin), pl. deplini; f. sg. deplină, pl. depline

deplin

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

DEPLIN adj. 1. v. împlinit. 2. v. total. 3. v. absolut. 4. complet, integral, întreg, total, (livr.) plenar, (înv.) cumplit. (Mulțumire, realizare ~.) 5. v. nemărginit.

DEPLIN adj. 1. împlinit, încheiat, întreg. (Zece ani ~.) 2. complet, integral, întreg, tot, total. (Suma ~ de plată.) 3. absolut, adînc, complet, desăvîrșit, perfect, profund, total. (O liniște ~; întuneric ~.) 4. complet, integral, întreg, total, (livr.) plenar, (înv.) cumplit. (Mulțumire, realizare ~.)

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

LA PLUS PERDUE DE TOUTES LES JOURNÉES EST CELLE OU L’ON N’A PAS RI (fr.) ziua cea mai (deplin) pierdută din toate este cea în care n-ai râs – Chamfort, „Maximes, caractères et anecdotes”, II.

Intrare: deplin (adj.)
deplin1 (adj.) adjectiv
  • silabație: de-plin info
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • deplin
  • deplinul
  • deplinu‑
  • deplină
  • deplina
plural
  • deplini
  • deplinii
  • depline
  • deplinele
genitiv-dativ singular
  • deplin
  • deplinului
  • depline
  • deplinei
plural
  • deplini
  • deplinilor
  • depline
  • deplinelor
vocativ singular — —
plural — —
diplin
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

deplin, deplinăadjectiv

    • format_quote Nu era stăpîn deplin pe piciorul stîng. DUMITRIU, N. 59. DLRLC
    • format_quote Nimic n-ar putea măsura mai bine dimensiunile misterioase ale lumii ca ascultarea atentă, în liniștea deplină a nopții, a marelui dialog dintre ape și pietre. BOGZA, C. O. 136. DLRLC
    • format_quote Luptătorii cauzelor drepte vor biruința deplină. CAMIL PETRESCU, T. III 324. DLRLC
    • format_quote Ea e stăpînă deplină pe veniturile ei. REBREANU, R. I 190. DLRLC
    • 1.1. Ajuns la maturitate. DLRLC
      • format_quote Primăvara toate sînt proaspete, dar nu depline. DELAVRANCEA, A. 5. DLRLC
etimologie:
  • De + plin DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.