opțiuni
  • info

9 definiții pentru deplin (adv.)

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DEPLIN, -Ă, deplini, -e, adj., adv. 1. Adj. Întreg, complet2 (1); desăvârșit, perfect. 2. Adv. De tot, în întregime, pe de-a-ntregul, complet. ♦ (Pop.) Așa cum trebuie, cum se cuvine. Face slujba deplin. – De4 + plin.

DEPLIN, -Ă, deplini, -e, adj., adv. 1. Adj. Întreg, complet2 (1); desăvârșit, perfect. 2. Adv. De tot, în întregime, pe de-a-ntregul, complet. ♦ (Pop.) Așa cum trebuie, cum se cuvine. Face slujba deplin. – De4 + plin.

deplin, ~ă [At: VARLAAM, C. 242 / V: dă~, ~ă, di~, ~ă a / Pl: ~i, ~e / E: de4 + plin] 1 av De tot. 2 av În întregime. 3 av (Pop) Așa cum trebuie (și cum se cuvine). 4 a Întreg. 5 a Desăvârșit. 6 av (Înv; îs) ~ împuternicit Plenipotențiar. 7 av (Înv; îe) Să fie (cuvântul, voia) deplin(ă) Să se împlinească. 8-9 a, av (Înv; d. durată de timp) Încheiat. 10 av (Înv) Tocmai.

DEPLIN1 adv. De tot, în întregime, pe de-a-ntregul, cu totul, în mod desăvîrșit, complet. Ziua se întunecase deplin și asfințise luceafărul de sară. SADOVEANU, D. P. 24. Voi ce purtați cupa la gură, Ah! deșertați cupa deplin! ALECSANDRI, P. III 84. ◊ (Determinînd un adjectiv) Cînd am fost deplin vindecat... am ieșit în lume și mi-am căutat regimentul. SADOVEANU, P. M. 125. Și-ntr-un coșciug de-argint te-au pus Deplin armat. COȘBUC, P. I 148. ◊ (Precedat de prep. «pe») Era într-un tîrgușor de munte și se simțea pe deplin restabilit. GALACTION, O. I 606. Nu putea să o săvîrșească pe deplin, căci turnul se surpa. ISPIRESCU, L. 295. O frunte... corect boltită, care coincide pe deplin cu fața într-adevăr plăcută. EMINESCU, N. 35. ♦ (Popular) Așa cum trebuie, cum se cere. Face slujba deplin. HODOȘ, P. P. 164.

DEPLIN2 adv. În întregime; cu desăvârșire; de tot; complet. Pe ~ vindecat. /de + plin

deplin a. complet, întreg. [Lit. plin de tot]. ║ adv. cu totul, absolut: pe deplin mulțumit.

deplín, -ă adj. (de și plin). Complet, perfect, întreg: învățat deplin, fericire deplină, victorie deplină. Adv. În mod deplin: îs deplin (saŭ pe deplin) convins, fericit.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

+deplin2 (desp. de-plin) adv.

+deplin3 (pe ~) (desp. de-plin) loc. adv.

deplin

Intrare: deplin (adv.)
deplin2 (adv.) adverb
  • silabație: de-plin info
adverb (I8)
Surse flexiune: DOR
  • deplin
  • depli‑
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

deplinadverb

  • 1. De tot, în întregime, pe de-a-ntregul. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: complet
    • format_quote Ziua se întunecase deplin și asfințise luceafărul de sară. SADOVEANU, D. P. 24. DLRLC
    • format_quote Voi ce purtați cupa la gură, Ah! deșertați cupa deplin! ALECSANDRI, P. III 84. DLRLC
    • format_quote Cînd am fost deplin vindecat... am ieșit în lume și mi-am căutat regimentul. SADOVEANU, P. M. 125. DLRLC
    • format_quote Și-ntr-un coșciug de-argint te-au pus Deplin armat. COȘBUC, P. I 148. DLRLC
    • format_quote Era într-un tîrgușor de munte și se simțea pe deplin restabilit. GALACTION, O. I 606. DLRLC
    • format_quote Nu putea să o săvîrșească pe deplin, căci turnul se surpa. ISPIRESCU, L. 295. DLRLC
    • format_quote O frunte... corect boltită, care coincide pe deplin cu fața într-adevăr plăcută. EMINESCU, N. 35. DLRLC
    • 1.1. popular Așa cum trebuie, cum se cuvine. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Face slujba deplin. HODOȘ, P. P. 164. DEX '09 DEX '98 DLRLC
etimologie:
  • De + plin DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.