13 definiții pentru descolăci

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DESCOLĂCI, descolăcesc, vb. IV. Refl. A se desface din încolăcire. – Pref. des- + [în]colăci.

descolăci vr [At: DEX / Pzi: ~ăcésc / E: des- + (în)colăci] A se desface din încolăcire.

DESCOLĂCI, descolăcesc, vb. IV. Refl. A se desface din încolăcire. – Des1- + [în]colăci.

DESCOLĂCI, descolăcesc, vb. IV. Refl. A se desface din jurul unui corp sau al unui obiect pe care este încolăcit.

A DESCOLĂCÍ ~ésc tranz. A face să se descolăcească. /des- + a [în]colăci

A SE DESCOLĂCÍ se ~éște intranz. A se desface din jurul unui obiect. /des- + a [în]colăci

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

descolăci (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. descolăcesc, 3 sg. descolăcește, imperf. 1 descolăceam; conj. prez. 1 sg. să descolăcesc, 3 să descolăcească

descolăci (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. descolăcesc, imperf. 3 sg. descolăcea; conj. prez. 3 descolăcească

descolăci vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. descolăcesc, imperf. 3 sg. descolăcea; conj. prez. 3 sg. și pl. descolăcească

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

DESCOLĂCI vb. (pop.) a (se) descolătăci.

DESCOLĂCI vb. (pop.) a (se) descolătăci.

A (se) descolăci ≠ a (se) încolăci

A se descolăci ≠ a se încolăci

Intrare: descolăci
verb (V406)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • descolăci
  • descolăcire
  • descolăcit
  • descolăcitu‑
  • descolăcind
  • descolăcindu‑
singular plural
  • descolăcește
  • descolăciți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • descolăcesc
(să)
  • descolăcesc
  • descolăceam
  • descolăcii
  • descolăcisem
a II-a (tu)
  • descolăcești
(să)
  • descolăcești
  • descolăceai
  • descolăciși
  • descolăciseși
a III-a (el, ea)
  • descolăcește
(să)
  • descolăcească
  • descolăcea
  • descolăci
  • descolăcise
plural I (noi)
  • descolăcim
(să)
  • descolăcim
  • descolăceam
  • descolăcirăm
  • descolăciserăm
  • descolăcisem
a II-a (voi)
  • descolăciți
(să)
  • descolăciți
  • descolăceați
  • descolăcirăți
  • descolăciserăți
  • descolăciseți
a III-a (ei, ele)
  • descolăcesc
(să)
  • descolăcească
  • descolăceau
  • descolăci
  • descolăciseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

descolăci, descolăcescverb

etimologie:
  • Prefix des- + [în]colăci. DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.