16 definiții pentru despre

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DÉSPRE prep. 1. (Introduce un complement indirect, un complement circumstanțial de relație sau un atribut) În legătură cu..., privitor la..., referitor la..., de... Înțelegea că este vorba despre ei. ♦ (Înv.) Împotriva..., asupra... ♦ (Pop.) După, dinspre. Văr despre tată. 2. (Introduce un complement circumstanțial de loc) Din partea, din regiunea, de la. ♦ (Pop.) Spre, înspre, către. 3. (Introduce un complement circumstanțial de timp) Aproape de..., către..., înspre... Era despre ziuă. 4. (Introduce un atribut) Din partea de..., dinspre... Peretele despre curte. 5. (Înv.; introduce un complement de agent, indicând autorul unei acțiuni) De, de către, din partea. – De4 + spre.

DÉSPRE prep. 1. (Introduce un complement indirect, un complement circumstanțial de relație sau un atribut) În legătură cu..., privitor la..., referitor la..., de... Înțelegea că este vorba despre ei. ♦ (Înv.) Împotriva..., asupra... ♦ (Pop.) După, dinspre. Văr despre tată. 2. (Introduce un complement circumstanțial de loc) Din partea, din regiunea, de la. ♦ (Pop.) Spre, înspre, către. 3. (Introduce un complement circumstanțial de timp) Aproape de..., către..., înspre... Era despre ziuă. 4. (Introduce un atribut) Din partea de..., dinspre... Peretele despre curte. 5. (Înv.; introduce un complement de agent, indicând autorul unei acțiuni) De, de către, din partea. – De4 + spre.

déspre pp [At: M. COSTIN, ap. LET2. I, 267 / E: de4 + spre] 1 (Introduce un complement indirect, un complement circumstanțial de relație sau un atribut) În legătură cu... 2 (Introduce un complement indirect, un complement circumstanțial de relație sau un atribut) Privitor la... 3 (Înv; introduce un complement indirect, un complement circumstanțial de relație sau un atribut) Asupra. 4 (Înv; introduce un complement indirect, un complement circumstanțial de relație sau un atribut) Împotriva. 5 (Pop; introduce un complement indirect, un complement circumstanțial de relație sau un atribut) După. 6 (Pop; introduce un complement indirect, un complement circumstanțial de relație sau un atribut) Dinspre. 7 (Introduce un complement circumstanțial de loc) Din regiunea... 8 (Introduce un complement circumstanțial de loc) De la... 9 (Pop; introduce un complement circumstanțial de loc) Spre. 10 (Pop; introduce un complement circumstanțial de loc) Către. 11 (Introduce un complement circumstanțial de timp) Aproape de... 12 (Introduce un atribut) Din partea de... 13 (Înv; introduce un complement de agent) De către... corectată

DÉSPRE prep. 1. (În legătură cu verbe de declarație, cu verbe ale cunoașterii etc. introduce un complement indirect) Cu privire la, în legătură cu, de. Se amintește despre geto-daci, cu ocazia marii expediții întreprinse împotriva sciților, în 514, î.e.n., de către regele Darius I. IST. R.P.R. 34. Vorbeau cu voce tare și veselă ori cu voce scăzută, îngîndurată, despre împrejurarea care-i adunase acolo. PAS, L. I 143. Mutu înțelegea că e vorba despre el. SADOVEANU, P. M. 267. Toate femeile din sat și de prin meleagurile vecine vorbeau despre soacra cu trei nurori. CREANGĂ, P. 16. ♦ (Învechit) Împotriva..., asupra... A venit vremea ca [Basta] să dobîndească Ardealul pe seama împăratului și a-și izbîndi despre Mihai. BĂLCESCU, O. II 307. 2. (Exprimă o relație) a) (Introduce un complement circumstanțial de relație) În ceea ce privește, referitor la... Despre partea închinării însă, doamne, să ne ierți. EMINESCU, O. I 146. Gogul mamii cel isteț... Despre carte e cam prost. ALECSANDRI, T. I 384. ◊ (Precedat de «cît») Cît despre mine, ce să vă spui? Eu nu am darul versului decît în mică măsură. BENIUC, V. 29. Cît despre apă bună, nu vă îngrijiți! CREANGĂ, P. 204. b) (Introduce un atribut) Privitor la, de. Vestea despre sosirea lui m-a bucurat. c) (Popular; arată o legătură de rudenie) După, dinspre. Mi-e văr despre tată. 3. (Introduce un complement circumstanțial de loc) a) (În opoziție cu spre, exprimă punctul de plecare) Dinspre, de la, din partea, din regiunea, de către. Iat-o! Plină despre munte Iese luna din brădet. COȘBUC, P. I 48. Sosind la colț, ea îl zări în depărtare viind despre stînga, pe ulița Morarilor. SLAVICI, O. II 60. Bătrînul Matei Cîrjă are-mpregiurul lui Cinci sute de năpraznici, ce vin despre Vaslui. ALECSANDRI, P. III 204. S-a stîrnit o furtună mare, Un vînt despre răsărit. TEODORESCU, P. P. 164. b) (Învechit și popular; exprimă locul în direcția căruia se petrece o acțiune) Spre, înspre, către, în partea... Puse iute despre soare, cu palma-i diafană, o mică perdea trandafirie privirii. HOGAȘ, M. N. 15. 4. (Introduce un complement circumstanțial de timp) Către, aproape de, spre, înspre. Petrecerea ține pînă despre ziuă, cînd toți se împrăștie, în bună regulă, pe la casele lor. HOGAȘ, DR. II 192. Fata împăratului, după povața calului, s-a sculat peste noapte, cam despre ziuă. ISPIRESCU, L. 20. Pe patu-mi de trudă dormeam obosit. Era despre ziuă: soția-mi iubită Ședea lîngă mine... Un vis, vis cumplit! ALEXANDRESCU, M. 40. Cînd fu despre cîntători, Pîn-a nu răsări zori, Ghemiș iute se trezi Și-ncepea a nechezi. ALECSANDRI, P. P. 130. 5. (Introduce un atribut) Din partea de, dinspre.S-o trăsnești cu capul de păretele cel despre răsărit. CREANGĂ, P. 13. Porneam pe jos d-acasă, de lîngă poarta Luxemburgului, despre Școala de mine, și mă duceam pînă la Tortoni. GHICA, S. A. 146. 6. (Învechit și arhaizant; introduce un complement de agent, indicînd autorul unei acțiuni) De, de către, din partea. Se asuprește patria noastră despre vrăjmași. ARHIVA R. I 154.

DÉSPRE prep. 1) (exprimă raporturi deliberative, relevând obiectul de referire) De; cu privire la; în legătură cu; referitor la; privitor la. A vorbi despre istoria neamului. 2) (exprimă un raport temporal, indicând apropierea de un anumit moment) Aproape de; cam spre; către; dinspre. /de + spre

despre prep. 1. (atingător) de: despre limba română; 2. din partea: despre răsărit; 3. în privința: cât despre mine [Lat. DESUPER].

déspre prep. (de și spre [lat. dé-super, de deasupra deasupra]). Relativ la, în privința unuĭ lucru, de: vorbim despre tine, despre cucerirea Daciiĭ. Din spre (și în acest caz se poate scrie și de spre): bate vîntu de spre mează noapte. Spre, în spre, la (Rar): a început să ploaĭe de spre ziŭă, România se mărginește de spre răsărit cu Rusia și Marea Neagră. Cît despre, în ceĭa ce privește (fr. quant à): cît despre altele, vom vorbi pe urmă. Nu zice asupra stiluluĭ (fr. sur le stylé), ci despre stil!

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

despre (desp. des-pre/de-spre) prep.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

DÉSPRE prep. v. asupra, către, contra, dinspre, după, împotriva, înspre, la, spre.

DÉSPRE prep. (arată obiectul) 1. de. (E vorba ~ el.) 2. asupra. (Studiu ~ atomi.)

DESPRE prep. 1. (arată obiectul) de. (E vorba ~ el.) 2. (arată obiectul) asupra. (Studiu ~ atomi.)

despre prep. v. ASUPRA. CĂTRE. CONTRA. DINSPRE. DUPĂ. ÎMPOTRIVA. ÎNSPRE. LA. SPRE.

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

DE OMNI RE SCIBILI ET DE QUIBUSDAM ALIIS (lat.) despre tot ceea ce se poate ști și despre alte câtevaDe omni re scibili era deviza ambițioasă a eruditului italian Pico della Mirandola. Cineva, probabil Voltaire, a adăugat cu maliție ironicul et de quibusdam aliis.

Intrare: despre
despre prepoziție
  • silabație: des-pre, de-spre info
prepoziție (I12)
Surse flexiune: DOR
  • despre
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

despreprepoziție

  • 1. (Introduce un complement indirect, un complement circumstanțial de relație sau un atribut) În legătură cu..., privitor la..., referitor la..., de... DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: de
    • format_quote Se amintește despre geto-daci, cu ocazia marii expediții întreprinse împotriva sciților, în 514, î.e.n., de către regele Darius I. IST. R.P.R. 34. DLRLC
    • format_quote Vorbeau cu voce tare și veselă ori cu voce scăzută, îngîndurată, despre împrejurarea care-i adunase acolo. PAS, L. I 143. DLRLC
    • format_quote Mutu înțelegea că e vorba despre el. SADOVEANU, P. M. 267. DLRLC
    • format_quote Toate femeile din sat și de prin meleagurile vecine vorbeau despre soacra cu trei nurori. CREANGĂ, P. 16. DLRLC
    • format_quote Despre partea închinării însă, doamne, să ne ierți. EMINESCU, O. I 146. DLRLC
    • format_quote Gogul mamii cel isteț... Despre carte e cam prost. ALECSANDRI, T. I 384. DLRLC
    • format_quote Cît despre mine, ce să vă spui? Eu nu am darul versului decît în mică măsură. BENIUC, V. 29. DLRLC
    • format_quote Cît despre apă bună, nu vă îngrijiți! CREANGĂ, P. 204. DLRLC
    • format_quote Vestea despre sosirea lui m-a bucurat. DLRLC
    • 1.1. învechit Împotriva..., asupra... DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote A venit vremea ca [Basta] să dobîndească Ardealul pe seama împăratului și a-și izbîndi despre Mihai. BĂLCESCU, O. II 307. DLRLC
    • 1.2. popular Dinspre, după. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Văr despre tată. DEX '09 DEX '98 DLRLC
  • 2. (Introduce un complement circumstanțial de loc) Din partea, din regiunea, de la. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: dinspre
    • format_quote Iat-o! Plină despre munte Iese luna din brădet. COȘBUC, P. I 48. DLRLC
    • format_quote Sosind la colț, ea îl zări în depărtare viind despre stînga, pe ulița Morarilor. SLAVICI, O. II 60. DLRLC
    • format_quote Bătrînul Matei Cîrjă are-mpregiurul lui Cinci sute de năpraznici, ce vin despre Vaslui. ALECSANDRI, P. III 204. DLRLC
    • format_quote S-a stîrnit o furtună mare, Un vînt despre răsărit. TEODORESCU, P. P. 164. DLRLC
    • 2.1. popular În partea... DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Puse iute despre soare, cu palma-i diafană, o mică perdea trandafirie privirii. HOGAȘ, M. N. 15. DLRLC
  • 3. (Introduce un complement circumstanțial de timp) Aproape de..., către..., înspre... DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Petrecerea ține pînă despre ziuă, cînd toți se împrăștie, în bună regulă, pe la casele lor. HOGAȘ, DR. II 192. DLRLC
    • format_quote Fata împăratului, după povața calului, s-a sculat peste noapte, cam despre ziuă. ISPIRESCU, L. 20. DLRLC
    • format_quote Pe patu-mi de trudă dormeam obosit. Era despre ziuă: soția-mi iubită Ședea lîngă mine... Un vis, vis cumplit! ALEXANDRESCU, M. 40. DLRLC
    • format_quote Cînd fu despre cîntători, Pîn-a nu răsări zori, Ghemiș iute se trezi Și-ncepea a nechezi. ALECSANDRI, P. P. 130. DLRLC
  • 4. (Introduce un atribut) Din partea de..., dinspre... DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: dinspre
    • format_quote S-o trăsnești cu capul de păretele cel despre răsărit. CREANGĂ, P. 13. DLRLC
    • format_quote Porneam pe jos d-acasă, de lîngă poarta Luxemburgului, despre Școala de mine, și mă duceam pînă la Tortoni. GHICA, S. A. 146. DLRLC
    • format_quote Peretele despre curte. DEX '09 DEX '98
  • 5. învechit (Introduce un complement de agent, indicând autorul unei acțiuni) De către, din partea. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: de
    • format_quote Se asuprește patria noastră despre vrăjmași. ARHIVA R. I 154. DLRLC
etimologie:
  • De + spre DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.