8 definiții pentru desărcinare
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
DESĂRCINARE, desărcinări, s. f. Acțiunea de a desărcina și rezultatul ei. – V. desărcina.
DESĂRCINARE, desărcinări, s. f. Acțiunea de a desărcina și rezultatul ei. – V. desărcina.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
desărcinare sf [At: DA ms / S și: (înv) dessă~ / Pl: ~nări / E: desărcina] (Fig) Eliberare (a cuiva) de o însărcinare, o obligație, o misiune (dată).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DESĂRCINARE s.f. Acțiunea de a desărcina. [< desărcina].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
desărcinare s. f., g.-d. art. desărcinării; pl. desărcinări
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
desărcinare s. f., g.-d. art. desărcinării; pl. desărcinări
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
desărcinare s. f., g.-d. art. desărcinării; pl. desărcinări
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
DESĂRCINARE s. descăunare, eliberare, scoatere. (~ cuiva dintr-o funcție.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
DESĂRCINARE s. descăunare, eliberare, scoatere. (~ cuiva dintr-o funcție.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
| substantiv feminin (F113) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
desărcinare, desărcinărisubstantiv feminin
- 1. Acțiunea de a desărcina și rezultatul ei. DEX '09 DEX '98 DNsinonime: descăunare eliberare scoatere
etimologie:
- desărcina DEX '09 DEX '98 DN
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.