7 definiții pentru detracat
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
DETRACAT, -Ă, detracați, -te, adj. (Livr.; adesea substantivat) Smintit, țicnit, dezechilibrat; decăzut din punct de vedere moral. – V. detraca. Cf. fr. détraqué.
DETRACAT, -Ă, detracați, -te, adj. (Livr.; adesea substantivat) Smintit, țicnit, dezechilibrat; decăzut din punct de vedere moral. – V. detraca. Cf. fr. détraqué.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de IoanSoleriu
- acțiuni
detracat, ~ă [At: GHEREA, ST. CR. II, 336 / Pl: ~ați, ~e / E: detraca] (Liv) 1 a (D. mașini, mecanisme) Care este defectat. 2-3 smf, a (Persoană) dezechilibrată (mintal). 4-5 smf, a (Pex) (Persoană) decăzută din punct de vedere moral.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DETRACAT, -Ă, detracați, -te, adj. (Despre oameni) Dezechilibrat, stricat; (rar, despre obiecte) stricat, defectat, deranjat. Aparat detracat. CAMIL PETRESCU, T. I 253. [Tolstoi] ne-a zugrăvit un mistic, un pesimist detracat. GHEREA, ST. CR. II 336.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DETRACAT, -Ă adj. Stricat, dezechilibrat, deșănțat; țicnit. ♦ (Rar; despre mașini) Stricat, defect. [< fr. détraqué].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
* detracát, -ă adj. și s. (fr. dé-traqué, d. dé-traquer, a strica mecanizmu, a turbura, v. vfr. trace, mers, urmă). Persoană cu corpu și spiritu stricat de vițiĭ: beția mărește număru detracaților.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
DETRACAT adj. v. defect, defectat, deranjat, dereglat, dezechilibrat, stricat, tulburat, zdruncinat.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
detracat adj. v. DEFECT. DEFECTAT. DERANJAT. DEREGLAT. DEZECHILIBRAT. STRICAT. TULBURAT. ZDRUNCINAT.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
| adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular |
|
| ||
| plural |
|
| |||
detracat, detracatăadjectiv
- 1. Decăzut din punct de vedere moral. DEX '09 DEX '98 DLRLC DNsinonime: decăzut dezechilibrat deșănțat smintit țicnit
- [Tolstoi] ne-a zugrăvit un mistic, un pesimist detracat. GHEREA, ST. CR. II 336. DLRLC
-
- Aparat detracat. CAMIL PETRESCU, T. I 253. DLRLC
-
-
etimologie:
- detraca DEX '98 DEX '09
- détraqué DEX '09 DEX '98 DN
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.